Petru BOGATU: Cum ajută americanii să unească România și Republica Moldova

Email Imprimare PDF

30_petru_bogatu_b
Aș vrea să fiu bine înțeles din capul locului. Nu există și nici n-are cum să fie, firește, vreo directivă a Washingtonului privind unirea României și Republicii Moldova. Este vorba de altceva, și anume de strategiile americane de a ataca cu sprijinul și prin intermediul Bucureștiului supremația economică, logistică și informațională a Rusiei din estul și sud-estul Europei, scrie Petru Bogatu în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Noul curs

Nimeni, nici SUA, și nici UE, nu aruncă, desigur, bule de excomunicare a Moscovei. Însă sancțiunile tot mai aspre impuse Rusiei, noile politici de apărare ale Alianței Nord-Atlantice pe flancul său răsăritean au efecte implicite pe toate planurile, mai cu seamă pe cel economic. Iar aceste procese în care este antrenată România, și nu oarecum, ci ca vârf de lance, se constituie într-un catalizator al apropierii și chiar al fraternizării Chișinăului și Bucureștiului.

Iată faptele care, de altfel, se multiplică de la o zi la alta. Arătam într-un editorial anterior că demararea unor proiecte românești fără precedent în Republica Moldova semnifică o primă înfrângere usturătoare a Moscovei pe tabla șahului politic din zona noastră. Însă Bucureștiul nu joacă de capul său. Guvernul Tudose, pentru că acestuia îi revine să implementeze noul curs, are un spate tare în persoana Unchiului Sam.

Nu-i zi, lăsată de la Dumnezeu, să lipsească știrile despre planurile inedite de integrare economică a celor două state românești. Transgaz-ul de la București urmează să cumpere compania Vestmoldtransgaz de la Chișinău. Transelectrica românească se antrenează în dezvoltarea infrastructurii din sectorul energiei electrice de la est de Prut, propunându-și totodată achiziționarea rețelelor de distribuție din Republica Moldova. Banca Transilvania, asistată de Banca Europeană pentru Reconstrucții și Dezvoltare, preia controlul asupra Victoriabank.

Se dublează eforturile pentru interconexiunea rețelelor electrice. E în plină desfășurare programul de asistență tehnică și financiară acordată de Guvernul României pentru instituțiile preșcolare din stânga Prutului care prevede reparația capitală a 800 grădinițe de copii. Sunt prevăzute și alte investiții substanțiale. În paralel, Bucureștiul recunoaște diplomele medicilor din Republica Moldova.

Ca să înțelegem mai bine ce se întâmplă, toate aceste inițiative trebuie puse în contextul mai larg al noilor strategii politice și economice ale României pe plan internațional. Republica Moldova, după cum se știe, urmează să beneficieze și de gazele naturale provenite din exploatarea zăcămintelor din Marea Neagră. Și nu întâmplător.

Trei dintr-o lovitură

2019 este anul în care România, după cum arătă revista „Capital" într-un recent comentariu, va asigura reverse prin gazoductul Vadu - Tranzit 1 (Isaccea – Negru Vodă), către Ucraina. Se va deschide și circulaţia inversă pe conductă. Astfel, Transgaz va putea să transporte gaze în ambele direcţii. Gazul românesc, dar și cel livrat prin coridorul vertical ce leagă regiunea Caspica de Europa Centrala, va fi furnizat și către Bulgaria în sud, și către Ucraina în est. Proiectul este susținut puternic de SUA.

Republica Moldova, precum se știe, începând cu anul viitor, urmează să primească gazul românesc prin noul gazoduct Iași-Ungheni-Chișinău. Mai mult decât atât. Compania Transgaz, în noua situație, va fi în stare, la o adică, să asigure reversul gazului rusesc către Basarabia.

Încă puțin și se pune capăt monopolului Moscovei în estul și sud-estul Europei, Putin fiind privat de orice pârghie de șantaj economic. Practic, dintr-o singură lovitură, România salvează trei state deodată de o sufocantă dependență energetică față de Federația Rusă: Bulgaria, Ucraina și, nu în ultimul rând, Republica Moldova.

Se încheie o epocă sub ochii noștri. Republica Moldova care, după cum mărturisește Andrian Candu, președintele Parlamentului, într-un recent interviu pentru mass-media braziliană, a fost în continuu sub presiunea diplomatică a Rusiei din 1992 și până în prezent, trebuie să o întoarcă pe foaia cealaltă a istoriei. A venit timpul să punem noi presiune pe Moscova pentru a o determina să restituie ceea ce nu-i aparține.

Mutările nemaiîntâlnite ale Bucureștiului pe direcția răsăriteană fac parte dintr-un mare meci geopolitic regional condus de SUA și asistat de aliații europeni. Confruntat cu noua amenințare rusă, Washingtonul caută să securizeze două poziții strategice: mai întâi, spatele vestic al Ucrainei și, mai apoi, hotarele răsăritene ale NATO și Uniunii Europene.

Un conflict armat la Nistru sau la gurile Dunării s-ar propaga ca un foc de pădure și asupra Europei. De aceea, apărarea teritoriului și stabilizarea statului ucrainean sunt o mare durere de cap a Occidentului. Decizia de acum câteva zile de a oferi Kievului arme letale urmărește fortificarea țării, ca aceasta să nu se dezintegreze și să poată ține piept tentativelor Rusiei de a reface frontiera sovietică în avanposturile estice ale NATO.

O vulnerabilitate majoră rămâne și spațiul baltic, bineînțeles. Iată de ce Alianța Nord-Atlantică își consolidează rapid prezența în Intermarium. SUA alocă 4,6 miliarde de dolari pentru contracararea agresiunii ruse în Europa. Acest lucru sare în ochi, mass-media abundând în informații pe tema resuscitării forței militare occidentale.

Se rupe cuiul lui Pepelea

Un aspect mai puțin vizibil este înfruntarea economică a Rusiei în Europa de Est și de Sud-Est. Fără mare tam-tam, SUA și UE caută să diminueze dominația capitalului rusesc în proximitatea estică a frontierei euroatlantice. Oligarhii din anturajul lui Putin nu se mai simt în largul lor în sectoarele strategice din Polonia și țările baltice, se văd constrânși să se retragă din Ucraina.

Din sectorul bancar autohton, de la un timp încoace, pleacă investitorii ruși, ale căror pachete de acțiuni au fost blocate în urma furtului miliardului. Procese asemănătoare au loc și în alte domenii importante. Se rupe cuiul lui Pepelea al stăpânirii economice ruse în Republica Moldova.

Atâta doar că evacuarea antreprenorilor din fosta metropolă atrage după sine și exodul investițiilor, fapt ce poate asfixia scheletica economie moldovenească. În noile împrejurări, doar Bucureștiul este capabil să mențină Chișinăul pe linia de plutire.

Așa fiind, România se vede silită să se producă într-o dublă ipostază. Pe de o parte, să taloneze și să înlocuiască Rusia pe piața gazelor naturale, energiei electrice și a sectorului bancar. Pe de altă parte, să asigure stabilitatea politică și economică a Republicii Moldova.

Istoria se repetă

Mai pe șleau vorbind, în spatele unor semnificative tranzacții și proiecte comerciale se ascund de fapt mișcări politice cu valoare geostrategică, menite să pună la adăpost și Ucraina, și Republica Moldova, și țările Uniunii Europene. Rolul României este de vioara întâi. Bucureștiul poate pecetlui destinul Europei de Sud-Est și, în același timp, urmărindu-și interesul național, are șansa istorică de a recupera Basarabia în granițele actuale ale celui de-al doilea stat românesc.

Până la urmă, în tot răul este și un bine, iar situația din 1918 se repetă într-un fel. Acum un centenar, în urma revoluției bolșevice, se prăbușise frontul. Armata rusă, derutată și înfometată, se fragmentase și sălbătăcise, diviziile ei degenerând în bande de hoți și ucigași care aduceau haosul, anarhia și moartea.

Astăzi, în urma invadării Ucrainei, Rusia a pierdut contactul terestru cu Republica Moldova. Izolată și repudiată, forța ei economică se erodează până și în Transnistria ocupată, necum în Basarabia, generând instabilitate, nesiguranță și recesiune. În această situație, venirea României pentru a opri degringolada economică în urma derapajului rusesc e la fel de firească și iminentă ca acum 100 de ani.

Nu ne îmbătăm însă cu apă rece. Condițiile actuale și cele din anii 1017–1918 au deocamdată mai multe deosebiri decât asemănări. Deși se confruntă cu dificultăți serioase, Rusia rămâne încă o forță de temut. Putin are în Republica Moldova un as în mânecă numit Dodon. Acesta, indiferent dacă va reuși sau nu să preia întreaga putere la Chișinău, este și va fi folosit ca un factor perturbator.

Vestea bună e că politicile occidentale de contracarare a Rusiei pe toate aliniamentele, dar mai cu seamă pe cel economic, ne suflă-n pânză. Ne rămâne doar să prindem momentul.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.