Introducerea limbii române în Constituție, avizată pozitiv comisia de profil din Parlamentul de la Chișinău

Email Imprimare PDF

21_lb_romana_z
Inițiativa legislativă care prevede modificarea articolului 13 din Constituție și introducerea sintagmei „limba română" în locul celei „moldovenești", a fost avizată pozitiv ieri, 15 noiembrie, de Comisia parlamentară pentru cultură, educație, cercetare, tineret, sport și mass-media, transmite Romanian Global News.

Pentru susținerea acestui proiect au votat liberal-democrata Maria Ciobanu, liberalul Lilian Carp și democrații Dumitru Diacov, Vladimir Hotineanu și Nicolae Juravschi. Împotrivă au votat trei membri ai comisiei, printre care socialistul Vlad Bătrâncea și democratul din Găgăuzia Nicolai Dudoglo, iar un membru s-a abținut de la vot.

Deputata Maria Ciobanu, care a prezentat proiectul, și-a îndemnat colegii să-și „aducă aminte adevărul" și să „nu votați politic, ci ca oameni de stat".

Maria Ciobanu, de profesie profesoară de limbă română, a făcut referire la cercetările științifice ale lingviștilor care au demonstrat că în R. Moldova se vorbește limba română, dar și la „actul de naștere" al R. Moldova, Declarația de Independență, în care e scris negru pe alb același lucru.

„Nu se poate ca în Constituția noastră să scrie „limba moldovenească", numai din cauza că unii politicieni vor să acumuleze în alegeri mai multe voturi. (...) Pur și simplu este inadmisibil", a spus deputata.

Socialistul Vlad Bătrâncea a propus ca proiectul de lege să fie avizat negativ, astfel încât să nu mai ajungă pentru a fi discutat în Parlament, pentru că „va dezbina și mai mult societatea" și așa săracă și care așteaptă rezolvarea problemelor din economie. Bătrâncea a făcut referire la „personalități notorii ca Ion Druță, Dmitrie Cantemir și Ion Creangă, care au spus pe parcursul secolelor că poporul este moldav și noi vorbim moldovenește".

În replică, Maria Ciobanu i-a citit un fragment scris de Dmitrie Cantemir în „Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor": „Noi, moldovenii, ne spunem la fel și români, iar limbii noastre - nu dacică, nici moldovenească, ci românească. Astfel, că dacă vrem să-l întrebăm pe un străin dacă știe limba noastră, nu-l întrebăm: știi moldovenește, ci știi românește?".

Deputatul găgăuz Nicolai Dudoglo a anunțat că nu va susține acest proiect de lege și că în acest demers l-ar susține cei 150 de mii de găgăuzi din R. Moldova.

Liberalul Lilian Carp a remarcat faptul că cetățenii R. Moldova recunosc faptul că găgăuzii vorbesc limba găgăuză, la fel ca și în cazul altor minorități etnice, dar „atunci când se ajunge la recunoașterea unui adevăr, se jonglează cu argumente de tipul care limbă a fost mai întâi".

„Procesele de formare a unei națiuni s-au înghegat în seculul XIX. Nici rușii nu spuneau în secolul XVI că vorbesc limba rusă. Noi nu în zadar întreținem Academia de Științe care face cercetări, iar noi să ne batem joc de ele", Lilian Carp și-a îndemnat colegii să mai răsfoiască unele cărți. „Dacă susțineți modificarea art. 13, dle Bătrâncea, promit că nu mai fac politică", a încercat să convingă și Lilian Carp.

Președintele de onoare al democraților, Dumitru Diacov, a declarat că problema limbii este „una specifică pentru R. Moldova" și, a spus el, deși a recunoscut întotdeauna că limba vorbită în R. Moldova este româna, acum nu ar fi momentul pentru asemenea discuții în Parlament.

„În 1994, atunci când a fost votată Constituția în Parlament, am spus de la microfon că limba vorbită în R. Moldova este româna. Ridicați stenogramele. (...) Este o problemă de simțire a populației care trăiește pe acest pământ. La momentul actual avem situația pe care o avem. Fiecare politician se bazează pe grupurile care îl susțin. Este o problemă delicată ce necesită timp. Parlamentul R. Moldova trebuie să reflecte starea de spirit a întregii societăți. Eu pledez pentru ca în Constituția R. Moldova să fie scris „limba română", dar discuția acestei teme în Parlament dezbină societatea din R. Moldova. Din punctul meu de vedere, această teme nu trebuie să fie abordată astăzi în Parlament, că astfel mai facem o baricadă în R. Moldova", a spus Diacov.

Bătrâncea a intervenit din nou și a făcut referire la legislația UE, potrivit căreia „denumirea limbii este dreptul popoarelor".

„Să recunoaștem un adevăr: limba este română, iar graiul - moldovenesc", a declarat președintele Comsiei parlamentare, Vladimir Hotineanu.

Tot ieri, 15 noiembrie, proiectul a fost avizat pozitiv și de Comisia parlamentară protecţie socială, sănătate şi familie.

Amintim că inițiativa legislativă a fost înregistată în Parlament, cu semnăturile liberal-democraților, liberalilor, popular-europenilor și ale unor deputați democrați.

Curtea Constituţională a dat aviz pozitiv proiectului la sfârşitul lunii trecute. Asta după ce, în 2013, magistraţii costituţionali au decis că denumirea corectă a limbii de stat în Republica Moldova este limba română şi că textul Declaraţiei de Independenţă, în care se spune că limba oficială este româna, prevalează în raport cu textul Legii Supreme, adoptat câțiva ani mai târziu.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.