Sfințirea steagului Societății de Cultură Macedo-Română și o dezbatere strălucită despre românii/aromânii din Balcani, condusă de Ion Caramitru, la 140 de ani de la înființarea Societății

Marţi, 24 Septembrie 2019 București, România/Romanian Global News
Imprimare

01_sfintirea_steagului_societatii_de_cultura_macedo_romanaLa 23 septembrie 2019, în ziua în care s-au împlinit 140 de ani de existență a Societatea de Cultură Macedo-Română (SCMR), la biserica Izvorul Tămăduirii, cu binecuvântarea Prea Fericitului Daniel, Patriarhul României, s-a oficiat Te Deum-ul de mulțumire și slujba de sfințire a steagului (refăcut după modelul de la 1894).

La slujbă a luat parte PS Varlaam Ploieșteanu, episcop vicar, alături de soborul de preoți ai bisericii Mavrogheni și numeroși credincioși. La finalul slujbei, PS Varlaam a ținut, în cuvântul său de învățătură, să arate importanța pe care a avut-o pentru unitatea românilor de pretutindeni, dar și pentru cultura și spiritualitatea românească, activitatea Societății de Cultură Macedo-Română, continuatoarea Comitetului Macedo-Român înființat încă la 1860. Pentru a mulțumi audienței, vicepreședintele societății, Nicolae Saramandu, membru corespondent al Academiei Române, a prezentat crâmpeie din activitatea SCMR. Secretarul de Stat Victor Alexeev, de la Ministerul pentru Românii de Pretutindeni, a avut, de asemenea, o alocuțiune în care a exprimat susținerea ministerului pentru activitatea SCMR, precum și faptul că este în proces legislativ declararea zilei de 10 mai, Ziua Românității Balcanice, ca zi de sărbătoare națională. În încheiere s-a cântat „La Mulți Ani!" și s-au făcut fotografii de grup, alături de steaguri, în fața bisericii.

01_ion_caramitru_societatea_de_cultura_macedo_romana
Preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române, Ion Caramitru, a susţinut că "o fracţiune de oameni inconştienţi" ar contrazice o istorie de două secole de conştiinţă identitară a aromânilor ca români şi a subliniat că aceştia au ajutat istoria României şi a altor ţări din Balcani cu personalităţi de prim rang politice şi intelectuale.

Ion Caramitru a deschis, luni, masa rotundă "Societatea de Cultură Macedo-Română la 140 de ani (1879-2019) - Istorie şi actualitate", organizată la Sala Media a Teatrului Naţional "I.L. Caragiale".

"Este îngrijorător faptul că oameni care sunt astăzi contemporani cu noi şi care sunt nepoţii şi strănepoţii celor care au avut de suferit pentru faptul că se recunoşteau a fi români, latini, cum vreţi să le spuneţi, în interiorul Imperiului Otoman, dar mai ales după desfiinţarea lui şi care şi-au lăsat viaţa luptând pentru această idee - că au fost preoţi, că au fost celnici, că au fost tineri însufleţiţi de această frumoasă şi bogată identitate, de cei care au studiat la şcolile, la liceele şi s-au rugat în bisericile româneşti din Balcani, cei care, merituoşi fiind, au fost ajutaţi de statul român să studieze cu burse în România şi cei care ajunşi în faza urmăririi spre desfiinţare au căpătat cetăţenie română doar la cererea şi declararea că sunt români şi au populat Cadrilaterul în 1925 şi puţin mai târziu. Toate aceste mari evenimente care fac istoria acestei, aş spune, aglomerări de oameni importanţi, inteligenţi, care au trăit alături şi care au considerat prietenia ca fiind mai importantă decât orice alt sentiment, (...) toate aceste lucruri recunoscute aici în România de domnitorii Ţării Româneşti, de Academia Română, de marii intelectuali, începând de la Eminescu şi până la Iorga şi toţi ceilalţi, care i-au considerat pe aromâni ca fiind fraţii noştri, toată această realitate palpabilă a istoriei noastre este contrazisă astăzi de o fracţiune de oameni inconştienţi", a afirmat Caramitru, citat de www.agerpres.ro

El a subliniat că aromânii - care "au ajutat istoria României şi nu numai, şi a Greciei, şi a altor ţări care sunt în Balcani, cu personalităţi de prim rang şi politice şi ştiinţifice şi intelectuale în general" - nu sunt "oarecine".

"Rămân în continuare şi probabil că voi muri cu această întrebare la care n-am răspuns: ce îi agită pe aceşti oameni? Care este orizontul de aşteptare? Ce vor cu aceasta? Pentru că dacă noi nu suntem români, ar trebui să fim cu totul altceva: aromâni şi gata. Dar cine sunt ei? De unde vin? Unde s-au născut? Ce au făcut? Dacă nu suntem români şi refuzăm această identitate, am putea spune, aşa cum ni s-a răspuns, că patria noastră e în Balcani în general. Dar în Balcani noi am circulat. Cu oile, cu caii, cu ce-am avut. Am fi fost şi am fi rămas ca definiţie un neam de oameni umblători, ca să nu spun altfel. Mai cunoaştem asemenea neamuri. Nu cred că suntem asemănători celor care fac acest lucru prin definiţie. Am ajutat istoria României şi nu numai şi a Greciei şi a altor ţări care sunt în Balcani cu personalităţi de prim rang şi politice şi ştiinţifice şi intelectuale în general. Nu suntem oarecine. Suntem un neam bogat în idei, în capacitatea de efort, în sentimente", a spus preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române.

În cadrul evenimentului, la care au susţinut comunicări, printre alţii, prof.univ dr. Nicolae Saramandu, membru corespondent al Academiei Române, prof.univ.dr. Adina Berciu-Drăghicescu, dr. Vladimid Creţulescu, au fost transmise mesaje din partea preşedintelui Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, şi din partea ministrului Afacerilor Externe, Ramona Mănescu.

Preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române a acordat o serie de diplome de excelenţă pentru activităţile depuse timp de trei decenii pentru susţinerea românilor din Balcani.

La Teatrul Național, la Sala Media, a urmat o sesiune de comunicări științifice, la care au avut prezentări președintele SCMR Ion Caramitru (Despre activitatea Societății), prof.univ.dr. Nicolae Saramandu (Societatea de Cultură Macedo-Română și Academia Română), prof.univ.dr Adina Berciu-Drăghicescu (Almanahul Macedo-Român 1880), prof.univ.dr. Manuela Nevaci (Societatea de Cultură Macedo-Română în conștiința românească), dr. Vladimir Crețulescu (De la Comitetul Macedo-Român la Societatea de Cultură Macedo-Română 1860-1879), conf.univ.dr. Nistor Bardu (Despre aromânii de azi din Albania), dr. Emil Țîrcomnicu (Documente referitoare la Albumul Etnografic Macedo-Român publicat de I. Manaakia la Paris, 1907). Aflat în sală, prof. Ioan Caragiani, de asemenea, a avut o intervenție despre câteva aspecte culturale din viața aromânilor.

Au fost transmise două mesaje de felicitare din partea Academiei Române și a Ministerului de Externe, în care au fost apreciate activitățile pe care le desfășoară Societatea de Cultură Macedo-Română.

Reamintim și faptul că Banca Națională, la 18 septembrie, a emis moneda de argint dedicată împlinirii a 140 de ani de existență a Societății de Cultură Macedo-Română.

Marius Bațu, secondat de Vasile Topa, a încântat prin cântecele sale audiența.

La finalul manifestării, Societatea de Cultură Macedo-Română a decernat „Diplome de excelență" pentru cei care au avut, de-a lungul ultimului deceniu, contribuții în sprijinirea activității sale.

Romanian Global News reamintește că milioane de români sud-dunăreni (aromâni. meglenoromâni) trăiesc în state ca Grecia și Bulgaria care nu îi recunosc ca minoritate națională și nu le acordă drepturile elementare pentru păstrarea identității naționale. Ambele state sunt membre ale UE împreună cu România!

01_macedonia
Alte sute de mii trăiesc în Albania care tocmai i-a recunoscut anul trecut ca minoritate națională dar care nu le-a acordat pănă în prezent dreptul la învățământ și biserică în limba română(dialectul aromân) și în Macedonia unde se bucură de oarecare drepturi legate de învățarea dialectului și ore de emisie în limba maternă.

Face România ceva care să schimbe soarta acestor milioane de români și care să nu fie asimilați? Nu prea! O dezbatere pe această temă trebuie organizată urgent chiar dacă lucrurile spuse în această dezbatere va supăra anumite instituții...

A-i lăsa să fie asimilați este o crimă împotriva neamului românesc și un genocid cultural de care toți vom fi vinovați.