Banner

Petru BOGATU: “Într-o tranșee cu Serghei Lavrov”

Email Imprimare PDF

15_petru_bogatuVotul de vineri, 22 iunie 2018, din Adunarea Generală a ONU pentru rezoluția privind retragerea trupelor ruse din Transnistria nu-i decât partea vizibilă a aisbergului. Luptele cele mai crâncene pentru adoptarea documentului s-au dat în culise, scrie Petru Bogatu pe www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Sunt câteva luni bune de când Moscova se împotrivește cu înverșunare intrării acestui subiect pe agenda Națiunilor Unite.

Unde dai și unde crapă

Oamenilor lui Serghei Lavrov într-o fază inițială le-a reuși pasiența. Ei au blocat inițiativa moldovenească lansată acum un an. Chișinăul a fost trimis de fapt de Moscova în knock-down în octombrie 2017, când dezbaterea subiectului cu pricina fusese amânată. Totuși, cu sprijinul aliaților occidentali, proiectul rezoluției a fost repus pe tapet.

Însă nici Kremlinul nu s-a dat bătut. MID-ul a căutat să găsească diverse pretexte pentru a tergiversa votul de la 22 iunie curent.

În paralel, pentru a intimida autoritățile moldovene și statele occidentale, Ministerul rus al Apărării a ordonat o ostentativă desfășurare de forțe în stânga Nistrului. La 21 iunie, în ajunul discuțiilor din Adunarea Generală a ONU, precum și cu două zile mai târziu, patru coloane de unități de tehnică blindată s-au deplasat intempestiv în direcția depozitului de muniții de la Cobasna, încălcând în mod flagrant regimul Zonei de Securitate.

Practic, la mijloc a fost un șantaj. O amenințare cu războiul. Kremlinul dă de înțeles nu atât Chișinăului, cât Occidentului că diferendul transnistrean poate fi oricând dezghețat.

Din fericire, nimeni în Vest nu și-a prins mintea cu rușii. Tocmai de aceea, tentativele lor de a împiedica votarea rezoluției în cadrul Adunării Generale a ONU s-au dovedit a fi zadarnice până la urmă. Totuși, oricât ar părea de neverosimil, pierzând la New-York, diplomația rusă s-a revanșat, cel puțin parțial, la Chișinău. De bună seamă, unde dai și unde crapă.

Se caută nod în papură

Nu mă refer la critica adusă de președintele Igor Dodon rezoluției ONU. În ciuda funcției pe care o ocupă, el nu este considerat un om serios în Occident. Rolul umil de papagal vorbitor al liderului rus Vladimir Putin, pe care acesta și l-a asumat, este arhicunoscut și nu miră pe nimeni.

Rezoluției ONU privind retragerea trupelor ruse au început să-i caute nod în papură unii politicieni sau niște diplomați ieșiți din joc. Fără vreo performanță mai de Doamne ajută, dar mereu cu coada sus şi cu gura mare, aceştia îi reproșează câte-n lună și în stele.

Se afirmă cum că documentul nu ar fi perfect. Că are hibe. Că nu are efecte imediate. Că nu se impun Federației Ruse sancțiuni. Că nu sunt fixate termene concrete de evacuare a trupelor străine. Că nu se pune problema pacificatorilor.

Ei bine, sancțiunile sunt doar la îndemâna Consiliului de Securitate al ONU, unde Rusia are drept de veto. Nici SUA nu sunt în stare întotdeauna să-și impună aici punctul de vedere din cauza atitudinii obstrucționiste a Moscovei sau a Beijingului.

Pe urmă, nici rezoluția Adunării Generale a ONU care condamnă anexarea Crimeii nu are efecte imediate. Dar înseamnă oare asta că acest document nu are valoare? Nici celebra lege Magnițki nu are un impact magic, dar rezultă oare de aici că aceasta ar fi inutilă?

Punctul pe „i"

Rezoluția votată vineri la New York reclamă evacuarea necondiționată și completă a Grupului Operativ de Trupe Ruse (GOTR). Creat în baza fostei Armate a 14-a a URSS, acesta staționează ilegal cel puțin din anul 1992, când s-au încheiat ostilitățile de la Nistru. Încă sub Elțîn rușii s-au angajat la Summit-ul OSCE de la Istanbul să-l retragă în trei ani de zile, dar ulterior au dat cu piciorul în propriile promisiuni.

Moscova a încercat să inducă ideea că acest contingent ar fi o extensie necesară a forțelor de pacificatori. Iată că acum se pune punct pe „i" la cel mai înalt nivel internațional. Adunarea Generală a ONU consideră că așa-zisul GOTR este dislocat ilegal și urmează să fie evacuat fără rezerve.

Rezoluția nu-i exhaustivă, bineînțeles. Nu pretinde să cuprindă necuprinsul. Nu-și propune să rezolve problema transnistreană în doi timpi și trei mișcări.

În plus, nu-i o creație exclusiv moldovenească. Documentul are șapte coautori: România, Canada, Lituania, Letonia, Estonia, Ucraina și Georgia.

Textul și promovarea lui au fost discutate cu partenerii occidentali ai Chișinăului. Cu alte cuvinte, s-a identificat o formulă optimă și s-a găsit o cale cât mai scurtă cu putință ca rezoluția să aibă câștig de cauză, efort încununat de succes în cele din urmă.

Ca rezultat, Republica Moldova s-a ales, datorită votului de vineri din Adunarea Generală a ONU, cu cele mai solide temeiuri juridice internaționale pentru a continua lupta pentru eliberarea teritoriului său răsăritean de sub ocupația militară rusă. Valoarea și importanța rezoluției depășește toate documentele anterioare privind prezența militară rusă luate laolaltă.

Orice guvernare, de la 1992 încoace, dacă ar fi abordat problema transnistreană la ONU, merita toată considerația noastră. Dar nu au putut sau nu au vrut nici Petru Lucinschi, nici Vladimir Voronin, nici Vlad Filat. De-a lungul anilor, Chișinăul mai mult a lâncezit decât a jucat cartea transnistreană. Iată de ce, pe plan extern, ori a fost lăsat la o parte, ori i s-a rezervat rolul de a doua mână.

Nici astăzi autoritățile moldovene nu sunt întotdeauna la înălțime, desigur, ele creând adesea impresia că le lipsește un concept clar în ceea ce privește chestiunea transnistreană. Totuși, votarea în Adunarea Generală a ONU a unui document care cere evacuarea GOTR este o adevărată lovitură de teatru. Pentru prima oară Republica Moldova a pricinuit Rusiei o înfrângere diplomatică certă cu efecte multiple un timp.

Dezertorii

A încerca în aceste condiții să diminuezi semnificația unei bătălii diplomatice internaționale, în care Chișinăul a învins în principala arenă politică a lumii, cu sprijinul a 64 de state, este de-a dreptul penibil. Cei care fac asta, cu voie sau fără voie, să alătură într-un fel Cubei și Coreei de Nord care au votat împotriva rezoluției.

Unii susțin cum că rezoluția votată vineri nu-i decât o acțiune propagandistică. O încercare a puterii de a atrage voturile electoratului în viitoarele alegeri parlamentare.

Culmea ironiei, în urma acestor afirmații critice, făcute la Chișinău, a ieșit sâmbătă la rampă și Ministerul rus de Externe. Acesta a remis un comunicat în care, nu o să vă vină să credeți, reproduce întocmai tezele sceptice folosite de unii diplomați sau politicieni proeuropeni din Republica Moldova pentru a denigra votul din Adunarea Generală a ONU.

MID-ui îi plagiază pur și simplu cuvânt cu cuvânt pe cei care au avut ceva de zis la Chișinău împotriva rezoluției. Diplomația rusă afirmă că documentul votat de Adunarea Generală a ONU nu-i altceva decât propagandă, publicitate politică și vânătoare de voturi pentru viitoarea campanie electorală.

Vrând-nevrând, detractorii din Republica Moldova ai votului de la Națiunile Unite s-au pomenit într-o tranșee cu Serghei Lavrov. Altfel spus, au dezertat pe poziții inamice.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook