“Unionism” pragmatic : relatiile economice dintre Romania si Republica Moldova

Email Imprimare PDF

23_dargos_filipescuDaca ar fi sa caracterizam printr-un singur cuvant viziunea autoritatilor romane fata de viitorul relatiilor politice dintre Romania si Republica Moldova, acest cuvant ar fi "ambiguitate". Se vorbeste despre sprijinul Romaniei pentru integrarea efectiva a RM in Uniunea Europeana, se vorbeste chiar si depre unirea Romaniei cu Mo ldova, dar nici unul din cele doua obiective nu are un orizont clar de finalizare in acest moment, scrie Dragos Filipescu, pe www.contributors.ro, preluat de Romanian Global News.

 

In 27 martie anul acesta, Parlamentul Romaniei a adoptat o declaratie prin care "consideră ca fiind pe deplin legitimă dorinţa acelor cetăţeni ai Republicii Moldova care susţin unificarea celor două state" si ca „România şi cetăţenii ei sunt şi vor fi întotdeauna pregătiţi să vină în întâmpinarea oricărei manifestări organice de reunificare din partea cetăţenilor Republicii Moldova, ca o expresie a voinţei suverane a acestora." Presedintele Iohannis – dupa ce in 2016 aprecia ca unirea cu RM „este posibila, dar nu in viitorul apropiat", in martie 2018 vorbea despre „sprijinul pe care Romania il acorda parcursului european al RM", cu precizarea ca „daca acest parcurs va insemna integrarea in UE sau altceva depinde de cetatenii moldoveni". Cat despre guvernul Dancila... aceleasi declaratii de sprijin pentru integrarea europeana a RM, fara alte nuante.

Probabil nici nu ar putea fi altfel, avand in vedere nu numai contextul international bine-cunoscut (UE, NATO, Rusia, Ucraina, etc), dar si situatia politica interna din Moldova : tara este condusa de un presedinte pro-rus, de un guvern declarat pro-european dar care respinge categoric ideea unirii cu Romania si este suspectat de duplicitate si complicitate cu socialistii, alegerile pentru Primaria Chisinau au fost anulate in instanta, opozitia pro-europeana inca nu este reprezentata in parlament, iar miscarea unionista – desi tot mai vizibila – nu este inca foarte influenta ; ramane de vazut ce vor aduce alegerile parlamentare de la finalul acestui an.

Daca in ultimul timp exista evolutii mai clare si incurajatoare in directia apropierii Romaniei de RM, acestea s-au inregistrat in domeniul investitiilor si prezentei Romaniei in economia Moldovei ; este sansa cea mai importanta ca Romania sa fie cu adevarat vizibila in Republica Moldova. Romania se situeaza pe primul loc din punctul de vedere al numarului de companii in care a facut investitii (1690) si pe locul 5 in topul tarilor care au investit in capitalul social al companiilor din estul Prutului, cu 42 milioane USD (mai 2018, conform datelor furnizate de Ambasada Romaniei la Chisinau). Romania este astazi primul partener comercial al Republicii Moldova si o prezenta semnificativa in sectoare-cheie ale economiei statului vecin .

1. Transportul gazelor naturale. In martie anul acesta compania Transgaz, detinuta de statul roman, prin filiala sa din Republica Moldova, Eurotransgaz, a semnat contractul de privatizare a companiei "Vestmoldtransgaz", scoasă la privatizare de Guvernul Republicii Moldova, la un preţ de 180 milioane lei moldoveneşti, circa 8,8 milioane euro, o condiţie fiind investirea a 93 de milioane de euro în următorii doi ani. Compania va construi conducta Ungheni-Chisinau pe teritoriul Moldovei, proiect menit să crească nivelul interconectării dintre cele două ţări în privinţa infrastructurii de transport gaze naturale si desigur sa reduca dependenta RM fata de gazul rusesc.

In plus, Moldova s-ar putea numara printre beneficiarele gazului romanesc extras din Marea Neagra. Aceeasi companie Transgaz a obţinut acordul de mediu pentru a construi o conductă care se lege ţărmul Mării Negre cu conducta de tranzit Isaccea Negru-Vodă. Conducta va prelua gazele extrase din Marea Neagră, de la ţărm, mai întâi cele care vor fi extrase de Black Sea Oil and Gas, firmă deţinută de gigantul American Carlyle si – prin conducta de tranzit - va putea duce gazul de la Marea Neagră în zona de est a Europei, respectiv in Ucraina şi Moldova.

2. Energia electrica. Moldova este dependenta in proportie de aproape 100% de importurile de energie, capacitatile proprii de productie fiind reduse. O parte din energia necesara este produsa de centrala de la Cuciurgan, aflata insa pe teritoriul Transnistriei si detinuta de concernul rus InterRao ; restul reprezinta importuri din Ucraina. In decembrie 2017, Republica Moldova a semnat un acord care, odată dus la final, va reduce semnificativ gradul de dependenţă de energia electrică din Est şi va uni practic ţara cu România şi Uniunea Europeană.

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), Uniunea Europeană (UE), Banca Europeană de Investiţii (BEI) şi Banca Mondială au semnat un acord pentru un pachet de finanţare de 270 de milioane de euro, in vederea asigurarii interconectarii permanente între reţelele electrice din Moldova şi România. Compania Moldelectrica urmeaza sa construiasca pana in 2022 o nouă line electrică de înaltă tensiune de 400 kV între Vulcăneşti (sudul Moldovei, langa graniţa cu România) şi capitala Chişinău, o staţie electrică de tip back-to-back de 600 MW în Vulcăneşti – necesara pentru a uniformiza diferentele de voltaj intre sistemul romanesc si cel din RM – şi va moderniza staţia de la transformare de la Chişinău. Practic, după ce proiectul va fi finalizat, o parte din reţeaua de înaltă tensiune a Moldovei va funcţiona la 400 kV, aceeaşi ca în România şi Europa centrală şi occidentală, iar Moldova va putea primi energie electrică din reţeaua românească.

Dupa modelul Transgaz, Transelectrica ar putea deveni actionar majoritar al Moldelectrica. Viitorul tranzactiilor de acest gen insa poate fi afectat de politica statului roman; „confiscarea" de catre stat a 90% din profiturile obtinute de companiile din sectorul public sub forma de dividende pericliteaza sursa de finantare a potentialelor proiecte de investitii.

3. Distributia de carburanti. Pe aceasta piata, locurile 3 si 4 sunt ocupate de doua retele romanesti de benzinarii : OMV Petrom – cu 80 de statii, respectiv Rompetrol cu 77 statii, dintr-un total de 650 de benzinarii (din care 500 benzinarii de retea, restul fiind distribuitori independenti).

Totusi, aceasta piata este controlata practic de firme din Romania; Rompetrol este primul furnizor de carburanti din RM (retail+wholesale), vanzand combustibili si altor distribuitori, Petrom isi alimenteaza benzinariile proprii, iar statiile Lukoil sunt alimentate de rafinaria Petrotel din Romania. În Republica Moldova nu exista nicio rafinărie.

4. Sectorul bancar. Prezenta romaneasca pe piata bancara a Republicii Moldova a crescut semnificativ odata cu preluarea Victoriabank, a treia banca din sistem, de catre Banca Transilvania (impreuna cu BERD). Conform datelor la decembrie 2017, bancile controlate de entitati din Romania detin impreuna circa o treime din totalul activelor bancare din RM : Victoriabank (BT+BERD) – 18,3%; Mobiasbanca (BRD-Groupe Societe Generale) – 12,7% ; Banca Comerciala Romana Chisinau (BCR – Grup Erste) – 1,7%.

5. Sectorul pharma si al serviciilor medicale. In sectorul pharma s-a realizat cea mai importanta investitie de capital privat romanesc in Republica Moldova – una din cele mai mari fabrici de medicamente din Europa de est, deschisa la Chisinau, cu o cota de 25% din piata medicamentelor produse local si comercializate pe piata RM. De asemenea, un mare producator pharma din Romania cu capital majoritar de stat intentioneaza sa deschida o reprezentanta in Moldova, iar unul din furnizorii importanti de servicii medicale private din Romania este deja prezent pe piata din Moldova, cu o cota de piata estimata la 10-15%.

6. Alte sectoare. Investitii romanesti importante in RM s-au realizat si in industria alimentara, IT si comert on-line (piata cu mare potential in RM, dar amenintata de emigrarea resursei umane), servicii de consultanta, retail, bricolaj, tamplarie PVC si altele. In plus, Romania s-a implicat in Moldova si prin finantarea unor lucrari de reparatii ale sediilor unor institutii social-culturale, gradinite (inclusiv cea din localitatea Sadova, satul natal al presedintelui Dodon!), achizitie de microbuze scolare, activitatea serviciului de urgenta SMURD si altele.

7. Comertul exterior. România este primul partener comercial al Republicii Moldova, devansând Rusia şi Ucraina. La finele anului trecut, comerţul bilateral s-a ridicat la 1,7 mld. dolari. Din această sumă, exporturile României s-au ridicat la 1 mld. dolari.

8. Finantari rambursabile si nerambursabile. Romania a acordat Republicii Moldova o finantare nerambursabila de 100 milioane euro, din care – din pacate – pana in februarie 2018 fusese utilizata doar suma de 29 milioane euro, pentru constructia si modernizarea de gradinite si pentru gazoductul Ungheni – Chisinau. Ajutorul financiar poate fi accesat pana la sfarsitul lui martie 2019. Totodată, se afla in derulare si un acord privind asistența financiară rambursabilă dintre România, în calitate de împrumutător, și Republica Moldova, în calitate de împrumutat, în sumă de până la 150 milioane de euro, semnat la Chișinău la 7 octombrie 2015 ; imprumutul - venit intr-un moment foarte dificil pentru Republica Moldova, din punct de vedere finaciar si bugetar – este acordat in conditii foarte avantajoase de dobanda, pe termen de 5 ani, în trei tranșe.

Asadar : investitii, relatii comerciale, prezenta tot mai vizibila in finantarea unor proiecte sociale, asistenta financiara rambursabila si nerambursabila. Poate Romania sa faca mai mult? Intotdeauna este loc de mai bine, dar important este ca toate acestea reprezinta modalitati concrete si vizibile de implicare benefica a Romaniei dincolo de Prut. Investitiile in economie si finantarile de proiecte inseamna pentru Moldova locuri de munca, o mai buna calitate a vietii, contracte comerciale pentru companiile moldovenesti, sume varsate la bugetul public.

Si mai inseamna ceva extrem de important : integrarea economica treptata a Republicii Moldova nu doar cu Romania, dar si cu intregul sistem economic si energetic european. O dezvoltare economica a Moldovei, cu implicarea tot mai puternica a Romaniei si a altor state UE, mai ales in conditiile liberalizarii accesului cetatenilor moldoveni pe piata muncii din Uniunea Europeana, nu poate sa nu aiba consecinte si la nivel social, nu poate sa nu creeze o schimbare de mentalitate si de perceptie a moldovenilor (mai problematic in cazul gagauzilor) fata de ceea ce inseamna apropierea de Romania, de UE, si inevitabila comparatie cu Rusia. Chiar in conditiile in care politicienii aflati conjunctural la conducerea Moldovei nu vor dori sau vor tergiversa apropierea tarii de Romania si de UE, realitatea economica va veni peste ei si ii va presa sa se adapteze. Desigur, exista si scenariul invers, pesimist : sub presiunea unor politici anacronice, contra curentului, inadecvate la realitatea economica si sociala, tot ce s-a realizat pana acum s-ar putea pierde. Care ar putea fi insa alternativa de viitor pentru Republica Moldova?

Este apropierea de Rusia o alternativa reala pentru Republica Moldova?

Despre oportunitatile „cooperarii" economice cu Rusia se vorbeste mult in Republica Moldova, iar principalul exponent al acestei idei este nimeni altul decat presedintele Dodon, a carui orientare pro-rusa este de notorietate, ostentativa si chiar obsesiva. Se vorbeste de „imensul potential" al comertului cu Rusia – o piata de 150 milioane de consumatori. Nu e insa nevoie de o analiza foarte aprofundata pentru a constata ca aceasta piata aparent ofertanta, in realitate nu este atat de interesanta pe cat se spune. Rusia are un PIB nominal comparabil cu al Spaniei si un PIB calculat la paritatea puterii de cumparare mai mic decat al Germaniei. Uniunea Europeana reprezinta o piata de peste 500 milioane consumatori, cu un PIB nominal de peste 10 ori mai mare si un PIB calculat la paritatea puterii de cumparare de 5 ori mai mare decat al Rusiei.

Interesanta este insa si comparatia cu Romania : in ultimele statistici Rusia apare in urma Romaniei din punctul de vedere la nivelului PIB nominal/locuitor sau cu un nivel comparabil al PIB PPP/locuitor. Rusia este deci o piata destul de slaba, cu o putere de cumparare redusa chiar in comparatie cu Romania, ca sa nu mai vorbim de Uniunea Europeana. Sanctiunile internationale, dependenta ridicata de exporturile de materii prime brute si de evolutia preturilor acestora au afectat potentialul economiei rusesti. Practic, din punct de vedere al comertului international, Rusia este importanta doar ca furnizor de materii prime (hidrocarburi si minereuri), precum si ca exportator de armament si echipamente militare. In rest, realist vorbind, prea putini consumatori sunt interesati sa cumpere de exemplu un automobil, un computer, un televizor sau macar un telefon mobil rusesc. Aparitia unor resurse energetice alternative, dezvoltarea exploatarii gazelor de sist si a capacitatilor europene de import in special din SUA, precum si practicile de santaj ale Rusiei in exporturile de gaz (devenite principalul instrument de politica externa al Moscovei) ameninta sa subrezeasca si mai mult pozitia Rusiei pe aceasta piata.

Cum s-au tradus concret aceste evolutii in relatia cu Republica Moldova? Pe langa santajul cu furnizarea de gaze si pretul acestora, au existat numeroase episoade de blocare de catre Rusia a exporturilor moldovenesti de fructe, legume sau vinuri, in special dupa semnarea acordului de asociere RM-UE. Rezultatul? In ciuda sicanelor rusesti, exporturile totale ale Moldovei sunt astazi duble fata de acum 10 ani, iar cresterea economica este de 4-5% in 2017 ; tendintele pozitive sunt evident in legatura cu reducerea dependentei economice fata de Rusia si spatiul ex-sovietic si reorientarea exporturilor catre Uniunea Europeana – de la 35% la 66% in perioada 2000-2017. Asa cum am amintit deja, principalul partener comercial al RM este Romania (de exemplu, in august 2017, volumul comertului cu Romania era de 775 mil.USD, fata de Rusia cu doar 505 mil.USD; valoarea exporturilor Moldovei in Romania s-a ridicat la cca 350 mil. USD, mai mult decat dublu fata de exporturile in Rusia – 162 mil.USD).

In ceea ce priveste volumul de investitii in economia RM, si la acest capitol Romania a devansat Rusia. Conform datelor furnizate de Banca Nationala a Moldovei, Rusia figureaza abia pe locul 6 din punctul de vedere al stocului investitiilor directe (calculat la valoarea de bilant), in urma Romaniei (locul 5) si a altor 4 state membre UE – Olanda, Spania, Franta si Cipru.

In aceste conditii, cat de realista, de bine-intentionata si de credibila este politica pro-rusa si ostila apropierii de Romania si UE a presedintelui Dodon, care a calificat acordul de asociere a Moldovei la Uniunea Europeana drept "o mare greseala", „un act de sinucidere", care va duce la „prabusirea Moldovei"?

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.