Jumătate din românii care au plecat din România în ultimii 3 ani sunt tineri de 20-34 de ani. Sunt peste 100.000 de copii cu părinți plecați în străinătate

Email Imprimare PDF

27_copii_ro_strainatateDin 2015 până în 2017 înclusiv, 621.623 de români au plecat în străinătate, potrivit Institutului Național de Statistică. Aproape jumătate dintre ei, 300.831, au fost tineri cu vârsta între 20 și 34 de ani. Dintre cei plecați 106.340 sunt copii, adolescenți și tineri cu vârste de până la 19 ani, adică 17% din totalul emigranților din această perioadă. Orașe precum Satu-Mare sau Botoșani au o populație asemănătoare, tramsmite www.edupedu.ro, preluat de Romanian Global News.

Pe categorii de vârste, creșterile de la an la an sunt mai ales pe grupele de vârstă 0-19 ani, 35-49 și 50 de ani și peste, potrivit datelor INS. Cea mai numeroasă grupă care emigrează este cea a tinerilor cu vârste între 20 și 34 de ani, 300.831 persoane între 2015 și 2017. Vorbim despre echivalentul populației unui oraș cât Iași.

Numărul emigranților a fost în creștere de la un an la altul. În 2016 au fost cu 12 mii mai mulți ca în 2015, iar în 2017, cu 11.749 mai mulți ca în anul precedent.

Unde emigrează românii

În anul 2017, principalele ţări de destinaţie au fost Marea Britanie, unde şi-au stabilit reşedinţa obişnuită 23,3% din totalul persoanelor care au emigrat, Italia (20,1%) şi Spania (13,5%).

Cine sunt cei care emigrează

Mai ales locuitorii din județele: Bacău, Botoşani, Neamţ, Iaşi, Suceava şi Vaslui, conform datelor Anchetei forței de muncă ȋn gospodării, făcută de INS. Aproape jumătate dintre persoanele plecate ȋn străinătate pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, au casa în această zonă (43,8% ȋn anul 2016 şi 47,6% ȋn 2017). Cele mai slabe migrații au loc în județele din vestul țării: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara şi Timiş, și în București-Ilfov, sub 2,0% din numărul total al persoanelor plecate ȋn străinătate.

După gradul de instruire, peste 60,0% dintre persoanele de 18 ani şi peste aveau studii medii (liceu, profesională, postliceală). Ponderea celor cu studii de nivel scăzut (fără școală sau cu școala primară, ori gimnaziu) era de 29,3% ȋn anul 2016 şi 30,9% ȋn 2017, iar a celor cu studii superioare (facultate, master, doctorat) de 7,5% ȋn anul 2016 şi 6,6 % ȋn anul 2017.

Institutul Național de Statistică a realizat un studiu din care reiese că aproximativ 100.000 de copii au cel puțin unul din părinți plecat la muncă în străinătate.

Realitatea probabil este mult mai sumbră, scrie wall-street.ro, având în vedere că datele care au stat la baza studiului nu sunt complete.

INS a luat în calcul atât date administrative, cât și date statistice, în realizarea acestui studiu. Astfel, din analiza datelor furnizate de Centrele Județene de Resurse și Asistență Educațională (CJRAE), reiese că, la sfârșitul anului 2017, un număr de 94.896 de copii din România aveau unul sau ambii părinți plecați în străinătate, iar 17.425 de copii erau afectați de migrația ambilor părinți.

Însă, doar 31 de centre au furnizat date, din cele 42 existente.

În ceea ce privește distribuția pe județe, datele din luna iunie 2017 arată că regiunea cu cei mai mulți copii cu părinți plecați, aflați în atenția autorităților, este cea de Nord-Est, cu un total de 31.576 copii (în special județele Suceava – 9.097 copii, Iași – 5.529 copii, Bacău – 5.160 copii și Neamț – 4.636 copii), urmată de Sud-Est cu 16.035 copii (în special județele Galați – 6.174 copii, Constanța – 3.661 copii și Vrancea – 2.648 copii) și de Sud-Muntenia, cu un total de 12.896 de copii cu părinți plecați cuprinși în evidențele oficiale (aflați cu precădere în județele Prahova – 4.897 copii, Dâmbovița – 2.727 copii și Argeș – 2.594 copii).

Din datele Autorității Naționale pentru Protecția Copilului și Adopție (ANPDCA), rezultă că un număr de aproximativ 95.000 de copii aveau părinți plecați la muncă în străinătate. Dintre aceștia, sub o cincime proveneau din familii în care ambii părinți erau plecați la muncă în străinătate. Cei mai mulți se aflau în îngrijirea rudelor până la gradul IV, fără măsuri de protecție.

Conform studiului, puțin peste 70% dintre copiii rămași acasă locuiau în gospodării în care nu există niciun salariat.

Cei mai mulți dintre copiii cu cel puțin un părinte plecat în străinătate pentru o perioadă de cel puțin 6 luni, majoritatea au vârsta cuprinsă între 6 și 14 ani (60,2% în anul 2016 și 61,2% în 2017).

Ponderea copiilor cu vârsta între 15 și 17 ani era de 20,6% în anul 2016 și 18,4% în anul 2017, iar cea a copiilor de vârsta preșcolara (mai mici de 6 ani) – de 19,2% în anul 2016 și 20,4% în anul 2017. Grav este și faptul că, dintre copii de vârsta școlară (6 ani și pește), 9,8% nu urmau nicio școală în anul 2016. Procentul a scăzut la 6,6% în anul 2017. Situația este mai favorabilă în cazul copiilor în vârstă de 11-17, ani în cazul cărora ponderea celor necuprinși în educație era de doar 5,9% în anul 2016 și 3,5% în anul 2017.

Dificultățile cu care se confruntă elevii cu părinți plecați, raportate de școli, sunt legate de scăderea randamentului școlar, urmate de dificultățile de relaționare și de comunicare, tulburări de factură emoțională, comportamentale, adaptare, fiziologice, frecvență scăzută/absenteism.

În zona altor tipuri de probleme, cadrele didactice identifică: incidente în comunitate, dezinteresul/lipsa de motivație pentru studiu, hiperactivitatea, creșterea în greutate, apatie/tristețe accentuată, agresivitate/violență (verbală și fizică), probleme de concentrare a atenției ori lipsa de igienă și scăderea interesului pentru școală, în cazuri izolate conducând și la abandon școlar.

"În România nu există în prezent date statistice oficiale referitoare la fenomenul copiilor cu părinți plecați în străinătate. (...) Date fiind aceste limitări, subliniem caracterul exploratoriu al acestui studiu", se arată în documentul INS.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook

RSS Syndicator

Banner


Acest website folosește cookies pentru a îmbunătăți experiența utilizatorilor. Pentru a afla mai multe despre cum puteti controla sau sterge cookie-urile cititi politica de utilizare Cookie-uri.

Continuarea navigării implică acceptarea lor.