Banner

Petru BOGATU: Războiul din pragul casei

Email Imprimare PDF

16_petru_bogatuClasa politică și mass-media, consternate de atacul Marinei ruse în Strâmtoarea Kerci asupra a trei nave ucrainene, afirmă cum că lumea s-a pomenit în pragul unui război. De fapt, noul front al confruntării ruso-ucrainene, declanșate acum patru ani, a fost deschis deja, scrie Petru Bogatu în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Din faza invizibilă în cea vizibilă

Agenția ucraineană UNIAN, după ce Rada de la Kiev a votat introducerea Legii Marțiale în regiunile de frontieră ale țării, a definit situația creată drept semi-război. Asta, probabil, pentru că focul lui deocamdată mocnește fără flăcări.

Oricum, escaladarea conflictului ruso-ucrainean obligă nu numai ucrainenii, ci și locuitorii statelor învecinate să trăiască în atmosfera unui război iminent. Și nu întâmplător. Confruntarea este generată de o problemă acută care, atâta timp cât nu va fi rezolvată, va menține Kievul și Moscova în stare de beligeranță.

Și nu contează că Moscova se abține deocamdată să lovească alte nave din Marea Neagră și a redeschis traficul prin Strâmtoarea Kerci. Vasele ucrainene sunt capturate, iar marinării de pe ele au ajuns prizonieri de război. Ucraina e în alertă maximă, președintele Poroșenko ordonând mobilizare parțială pentru a pregăti țara de o eventuală intervenție terestră a inamicului.

De fapt, este vorba de același război ruso-ucrainean, dezlănțuit în 2014, care îmbracă o formă nouă. Din faza invizibilă de tip hibrid acesta trece în cea vizibilă, căpătând o alură clasică.

Dacă recunoaștem că lucrurile sunt așa cum sunt și nu cum am dori să fie, trebuie să spunem că războiul nu numai că-i în plină derulare, ci și e pe punctul de a trece pragul casei noastre. Încă niciodată în perioada postbelică un conflict armat dintre două state mari nu s-a produs în proximitatea frontierelor naționale românești.

În nada dezinformării

În aceste împrejurări, este foarte important să ne lămurim cum a început totul și cine este de vină pentru izbucnirea diferendului. Părțile se acuză acum reciproc. Occidentul însă condamnă Rusia, atribuindu-i întreaga responsabilitate pentru degenerarea situației.

Cu toate acestea, până și presa internațională care tratează cu bunăvoință Ucraina nu exclude faptul că în spatele ciocnirii maritime din apropierea Mării Azov ar putea să se ascundă niște motive personale ale președinților Putin și Poroșenko. Popularitatea celui dintâi a scăzut dramatic în urma reformei pensiilor. Cel de-al doilea nu stă bine în sondaje și riscă să piardă alegerile prezidențiale de la primăvară.

Astfel, se induce ideea cum că ambele părți în egală măsură ar fi interesate în dezlănțuirea războiului, iar opinia publică se pomenește la un sigur pas de a scoate Kievul țap ispășitor pentru agresiunea rusă.

Cum chiar liderul de la Kremlin a declarat deunăzi că la originile incidentului maritim s-ar afla niște calcule electorale ale președintelui Poroșenko, bănuiesc că speculațiile privind vinovăția Ucrainei sunt rezultatul unei operațiuni de intoxicare realizate de propaganda rusă. Multe instituții media au mușcat acest fals, deoarece au tratat cu destulă suficiență evenimentele, trecând cu vederea niște detalii absolut indispensabile pentru înțelegerea corectă a situației.

Rusia sufocă porturile ucrainene

În primul rând, trebuie spus că navele de război ucrainene nu pentru prima oară au trecut prin Strâmtoarea Kerci. Ultima dată ele au intrat pe această cale din Marea Neagră în Marea Azov acum o lună și atunci nu s-a întâmplat nimic, deși rușii nu-și ascundeau nemulțumirea.

În al doilea rând, potrivit unui acord ruso-ucrainean din anul 2003, Marea Azov face parte din apele interioare ale celor două țări. De aceea, orice tentativă a Pazei de Coastă ruse de a bloca navigația liberă prin Strâmtoarea Kerci este abuzivă.

În al treilea rând, de aproximativ un an de zile, sfidând înțelegerile bilaterale, Forțele Navale ale Rusiei obstrucționează navele comerciale ucrainene sub pretextul unor controale care durează uneori câteva zile, pricinuind mari pagube economice Kievului. În aceste condiții, la finele lunii august, SUA au denunțat o „hărţuire a transportului internaţional" care afectează „sute de vase comerciale".

În al patrulea rând, odată cu construirea ilegală a unui pod de 19 kilometri lungime și 31 de metri lățime care leagă Crimeea anexată de Rusia, navele mari ucrainene nu au cum să treacă prin Strâmtoarea Kerci din cauza arcadelor instalate. Toate acestea stresează agenții economici care au afaceri în Marea Azov. Porturile ucrainene se sufocă, fiind pe cale să dea faliment.

În al cincilea rând, Rusia în ultimele luni și-a accentuat prezența militară în zonă. Potrivit generalului Nicolae Ciucă, șeful Statului Major General al Armatei Române, în 2017 rușii au adus în Marea Neagră șase submarine. În anul 2018, din Marea Caspică spre Marea Azov, în curs de o lună, au fost transferate cinci nave militare.

În fine, dar nu și în ultimul rând, o eventuală închidere a Strâmtorii Kerci va pune pe butuci industria metalurgică și întreaga economie ucraineană din estul țării, ceea ce riscă să se soldeze cu pierderea Mariupolului, care are o semnificație strategică. Controlul ucrainean asupra acestui oraș împiedică expansiunea Rusiei în zonă și nu-i permite lui Putin să creeze fantomaticul stat marionetă Novorusia.

Dacă vasele ucrainene nu vor putea intra din Marea Neagră în Marea Azov care scaldă sudul Donbassului, Rusia va avea șansa să extindă teritoriul controlat de cele două republici separatiste, Donețk și Lugansk, până-n sud, provocând rebeliuni și recurgând la invazii de tip hibrid în regiunile Odessa, Herson și Nicolaev. Iată de ce pentru Kiev navigația liberă prin Strâmtoarea Kerci este o chestiune de viață și de moarte.

De altfel, președintele Poroșenko nici nu ascunde că navele sale militare, pe care rușii le-au sechestrat duminica trecută, urmau să ajungă în portul Berdeansk pentru a întemeia acolo o nouă bază maritimă a Forțelor Navale ale Ucrainei. Kievul trebuie să-și consolideze capacitatea de apărare în sud-estul țării. În caz contrar, nu-i exclusă o catastrofă națională.

Astfel, oricum ai da-o, Ucraina de la un timp încoace este preocupată de întreținerea căilor sale navigabile prin Strâmtoarea Kerci. Privită din acest unghi, încercarea celor trei nave de a intra din Marea Neagră în Marea Azov nu a fost un lucru excepțional, după cum afirmă unele organe de presă, ci unul absolut normal.

O provocare a Kremlinului

Un caz ieșit din comun este tocmai atacul rusesc. De unde și concluzia că la mijloc e o făcătură a Kremlinului.

Putin a ales bine momentul pentru tensionarea situației. Cum în Ucraina urmează să aibă loc alegeri prezidențiale, se poate lesne da vina pe Poroșenko, învinuindu-l că vrea să-și crească ratingul în preajma scrutinului. Or un conflict armat nu întotdeauna este favorabil conducătorilor unei țări democratice. Winston Churchill a câștigat războiul în calitate de prim-ministru, dar la sfârșitul conflagrației mondiale a pierdut alegerile, iar guvernul său a căzut.

În realitate, războiul este necesar și convenabil unui lider autocrat precum Putin. Populația unei societăți închise poate fi ușor manipulată și isterizată, creându-le oamenilor iluzia că statul lor ar fi o cetate asediată. Așa că singurul beneficiar al conflictului maritim este liderul de la Kremlin al cărui rating alunecă amenințător la vale. O nouă aventură militară în Ucraina l-ar ajuta să-și refacă popularitatea de odinioară.

Pe un butoi cu pulbere

Astăzi am ajuns să stăm pe un butoi cu pulbere care poate exploda oricând. Limbile de foc ale războiului ruso-ucrainean nu-i exclus să ajungă și în Republica Moldova. Deloc întâmplător, noua situație obligă liderii politici să fie tranșanți. Să ia poziție.

Președintele României, Klaus Iohannis, a declarat că Bucureștiul este pregătit de orișice scenariu. În același timp, premierul moldovean Pavel Filip și președintele Parlamentului Adrian Candu au condamnat atacul rusesc din Strâmtoarea Kerci, informând partenerii occidentali că autoritățile de la Chișinău s-au situat de partea corectă a istoriei.

Un război ruso-ucrainean, oricum ar fi acesta, surd sau asurzitor, desparte apele. Va deveni tot mai greu să stai la mijloc și să te prefaci neutru. Dodon știe de ce. Nu degeaba pauza de gândire pe care și-a luat-o Președintele Republicii Moldova după incidentul din Strâmtoarea Kerci a fost suspect de lungă.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook


Cele mai citite ştiri

Publicitate