Banner

Petru BOGATU: Amintiri din viitor. Retrospectiva anului 2018

Email Imprimare PDF

16_petru_bogatuCele mai importante zece evenimente ale anului 2018 creează impresia că sunt proiectate în viitor. Dar nu într-un univers fantasy, science-fiction sau post-apocaliptic, ci în realitatea percepută ca fiind obiectivă, în „lumea în sine", după cum zicea Kant, scrie Petru Bogatu în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

1. 2018 a fost înainte de toate anul Centenarului Marii Uniri. Împlinirea a 100 de ani de la fondarea României Mari fusese așteptată, de altfel, încă de-a lungul lui 2016 și 2017. Unele partide, instituții sau organizații nonguvernamentale au întreprins din timp diverse acțiuni cu tentă politică, științifică sau cetățenească în vederea pregătirii evenimentului. Trebuie remarcată, din acest punct de vedere, înfrățirea a peste jumătate din totalul primăriilor din Republica Moldova cu comunele din România. În urma acestui fapt, localitățile din Basarabia înfrățite cu cele de dincolo de Prut vor fi subvenționate ori de la Bugetul României, ori, în urma unor proiecte, din fondurile europene destinate administrației publice locale. Anticiparea Centenarului a indus în societate o notă de înviorare emoțională, un farmec aparte. Și cum adesea magia cifrelor și datelor istorice pun stăpânire pe sufletele omenești, așteptările legate de cei 100 de ani de la Marea Unire au generat vise și speranțe mult prea îndrăznețe care nu aveau cum să se împlinească, desigur, la 1 decembrie 2018. Poate de aceea, unii au senzația că Centenarul se consumă în coadă de pește. Oricum, acesta își va spune cuvântul și în 2019. Absența unei opțiuni unioniste în alegerile din februarie, bunăoară, va canaliza așteptările neîmplinite spre mișcarea unionistă.

2. Pentru prima oară de la războiul de la Nistru problema prezenței militare ruse în estul Republicii Moldova a fost abordată de Națiunile Unite. La 22 iunie 2018, Organizația Națiunilor Unite (ONU) a votat rezoluția privind retragerea trupelor străine de pe teritoriul din stânga Nistrului. Proiectul rezoluției fusese prezentat la New-York de către Tudor Ulianovschi, ministrul de Externe al Republicii Moldova. Documentul a fost sprijinit de 64 de state, 83 s-au abținut, iar 15 au votat contra. Împotriva adoptării rezoluției privind retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii s-au pronunțat Federația Rusă, Armenia, Belarus, Bolivia, Burundi, Cuba, Coreea de Nord, Iran, Myanmar, Nicaragua, Sudanul de Sud, Sudan, Siria, Venezuela și Zimbabwe. Chiar dacă unii au subestimat rezoluția, efectele ei pozitive sunt incontestabile. Problema transnistreană este monitorizată astăzi oficial la nivel mondial. Caracterul ilegal al prezenței militare ruse este taxat nu doar de unele state sau alianțe politice regionale, ci și de cea mai importantă și reprezentativă organizație internațională a planetei. În negocierile de la anul în chestiunea transnistreană asta va conta, desigur. Chișinăul va avea argumente temeinice în plus să ceară evacuarea trupelor ruse ca precondiție a reglementării transnistrene.

3. În ianuarie 2018, a fost promulgată Legea nr. 257, numită și legea anti-propagandă. Aceasta încorporează norme care urmează să asigure protecția persoanelor, societății și a statului de eventuale tentative de dezinformare sau de informare manipulatoare din exterior și neadmiterea provocărilor cu caracter mediatic îndreptate împotriva Republicii Moldova. Concomitent, este prevăzută transmisia programelor de televiziune și radio cu conținut informativ, informativ-analitic, militar și politic produse în statele membre ale Uniunii Europene, SUA, Canada, precum și în țările care au ratificat Convenția Europeană cu privire la televiziunea transfrontalieră. Documentul se constituie într-un răspuns la războiul informațional dezlănțuit de Moscova. Interesant este faptul că după adoptarea la Chișinău a „Legii anti-propagandă", și alte state europene au luat măsuri pentru a combate campaniile de dezinformare purtate de guvernul Federației Ruse. Alegerile de la 24 februarie 2019 vor arăta dacă această lege a fost suficientă sau nu pentru a diminua capacitatea Kremlinului de a influența scrutinul.

4. La 16 februarie 2018, Dorin Chirtoacă demisionează din funcția de primar al Chișinăului după mai bine de 10 ani în funcție. A fost un eveniment cu bătaie lungă, întrucât a avut consecințe semnificative asupra evoluțiilor politice din Republica Moldova: alegeri anticipate, victoria lui Andrei Năstase, invalidarea scrutinului și, ca rezultat, suspendarea finanțării europene a Republicii Moldova. Toate acestea își vor pune amprenta și asupra anului 2019 în care reconectarea Chișinăului la UE este un obiectiv de neamânat.

5. În martie 2018, a fost condamnat fostul deputat Iurie Bolboceanu pentru înaltă trădare și spionaj în favoarea Moscovei. Acest caz a precedat mai multe operațiuni de contracarare a serviciilor de informații externe ale Rusiei, desfășurate în statele occidentale. Tentativa de otrăvire de către agenții GRU a fostului agent rus Scripal, trecut de partea englezilor, s-a soldat cu o solidaritate rară a țărilor occidentale, ele impunând Moscovei sancțiuni dure. La 14 martie, Marea Britanie expulzează 23 de diplomați ruși și rupe toate legăturile de nivel înalt cu Moscova ca pedeapsă pentru atacul neuro-toxic din orășelul Salisbury. Totodată, alte 20 de state occidentale au expulzat agenți ruși. În decembrie, o rețea de spioni ruși a fost destructurată în Lituania. Combaterea spionajului rus va rămâne o prioritate pentru democrațiile europene și în 2019 ca un element cheie al acțiunilor defensive îndreptate împotriva războiului hibrid purtat de Moscova.

6. 2018 va rămâne în istorie ca un an al desprinderii Ortodoxiei ucrainene de Rusia, chiar dacă tomosul de autocefalie va fi acordat în ianuarie 2019. Patriarhul Bartolomeu, arhiepiscopul Constantinopolului, Noua Romă și liderul mondial al Bisericii Ortodoxe a anunțat în luna octombrie 2018 că a acordat autoguvernare Bisericii Ortodoxe Ucrainene. Totodată, Patriarhia Ecumenică a revocat o scrisoare din 1686 care i-a oferit provizoriu patriarhului Moscovei controlul asupra Mitropoliei de la Kiev. Acest fapt poate avea efecte și asupra Ortodoxiei din Republica Moldova, deoarece induce ideea că și dominația Bisericii Ortodoxe Ruse în Basarabia este necanonică și eminamente ilegală.

7. Incidentul din Strâmtoarea Kerci, unde Marina rusă a sechestrat nave ale Forțelor Navale Ucrainene este poate cel mai periculos și amenințător eveniment al anului, deoarece Moscova pentru prima dată a atacat fățiș, nu prin metode hibrid, o forță militară ucraineană. Criza declanșată de acest episod nu s-a consumat. Pentru Kiev este vital ca navigația în Strâmtoarea Kerci să rămână liberă. În 2003, Rusia și Ucraina – sub pixul lui Vladimir Putin și al omologului său ucrainean Leonid Kucima - au semnat un acord de cooperare privind utilizarea Mării Azov și a Bosforului Cimerian, cum era supranumită în antichitate strâmtoarea Kerci. Nerespectarea acestui document poate conduce la declanțarea unui război în toată legea între cele două țări.

8. Președintele Igor Dodon a început anul 2018 și l-a încheiat la fel: nu și-a onorat obligațiile constituționale. La 2 ianuarie, în urma refuzului de a numi la propunerea primului-ministru mai mulți miniștri, Curtea Constituțională i-a suspendat provizoriu atribuțiile. În decembrie, șeful statului fusese suspendat din funcţie pentru a cincea oară, după ce a refuzat să promulge patru legi re-votate de Parlament, încălcând astfel Legea Supremă. Suspendarea este valabilă doar pentru perioada în care vor fi promulgate legile respective de către un preşedinte interimar. Indiferent de rezultatele alegerilor parlamentare din februarie 2019, conflictul dintre președinte, pe de o parte, și Curtea Constituțională, pe de alta, va crește în intesitate.

9. România a preluat președinția Uniunii Europene. Bucureștiul dorește în mandatul său să pună din nou problema extinderii UE, această abordare vizând, firește, perspectivele europene ale Republicii Moldova.

10. Simona Halep câștigă primul ei Grand Slam la Roland Garros învingând-o în finală pe americana Sloane Stephens. E o performanță excepțională. Victoria vine după 40 de ani de când românca Virginia Ruzici a cucerit trofeul Roland Garros și are deja un impact asupra sportului românesc, încurajând noua generație să caute viitoarele performanțe pe corturile de tenis.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook