Banner

Petru BOGATU: Propaganda rusă se simte la Chișinău ca acasă

Email Imprimare PDF

16_petru_bogatuAcum un an și ceva a fost promulgată Legea 257, supranumită și "legea anti-propagandă şi care urmărea să contracareze războiul informațional purtat de televiziunile ruse împotriva Republicii Moldova, scrie Petru Bogatu în www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

 

Astăzi, la un prim bilanț, se vede cu ochiul liber că acest document s-a dovedit a fi pe cât de necesar, pe atât de insuficient.

Legea anti-propagandă este neglijată

Ne-am convins o dată în plus, de-a lungul anului ce s-a scurs, că propaganda rusă își croiește drum nu doar prin știri și comentarii, ci și prin emisiunile de divertisment care nu sunt interzise de lege. „Pole ciudes" sau „Pusti govoreat" sunt adesea chiar mai toxice decât talk-show-urile politice ale televiziunilor ruse.

Ca să nu mai spun că unele posturi TV de la Chișinău recurg la diverse trucuri pentru a ocoli legea. Canalul RTR Moldova, de exemplu, preia informațiile și comentariile de la Moscova și le include în propriul buletin de știri. Așa procedează și alte posturi TV.

Mai grav însă este faptul că dezinformarea oficială a Kremlinului s-a oploșit chiar la noi acasă. Pe teritoriul Republicii Moldova se simt în largul lor mai multe instituții de propagandă ale Federației Ruse, care s-au legalizat la Chișinău sub acoperirea unor filiale ale agențiilor guvernamentale sau chiar a unor redacții private.

Fără camuflaj

Despre rolul nociv al portalului „Sputnik", editat de agenția oficială a guvernului de la Moscova „Rossia segodnea", am vorbit și am scris în repetate rânduri. Acesta reprezintă la ora actuală cea mai agresivă și cea mai impertinentă unealtă propagandistică a Kremlinului în Republica Moldova.

Crezându-se, pesemne, intangibil, „Sputnik" nici nu mai simte nevoia să se camufleze. Face propagandă ostentativă în stilul gazetei „Pravda" de altădată. Organizează întâlniri cu cititorii, seminare pentru tinerii jurnaliști etc.

Din nefericire, „Sputnik"- ul nu-i singur. Este însoțit la Chișinău de alte false instituții de presă. Acestea au preluat obligațiile pe care, după intrarea în vigoare a legii anti-propagandă, nu le mai pot onora emisiunile politice și informative ale televiziunilor de la Moscova.

În ultimul timp, bunăoară, s-a reprofilat „Komsomolskaia Pravda v Moldove", care, dintr-o foaie de bulevard, s-a constituit într-un umil instrument de propagandă neagră și ieftină a Kremlinului. Fostul ziar al komsomolului leninist inundă zi de zi spațiul public cu fake news-uri de-a dreptul provocatoare.

Săptămâna aceasta, „Komsomolskaia Pravda" a relatat, bazându-se doar pe zvonuri, fără să indice vreo sursă credibilă, cum că cetățenii Republicii Moldova, care muncesc în Israel, ar avea o viață infernală pe "Pământul Făgăduinței" (https://www.kp.md/daily/26930.4/3979626/). Se afirmă că ar fi supuși unor practici inumane, că nu ar fi considerați acolo oameni, fiind tratați ca niște sclavi.

Adevărul însă este cu totul altul. Israel este una din puținele țări ale lumii, unde migranții moldoveni, în baza unui acord bilateral între Ierusalim și Chișinău, se bucură de garanți sociale.

Recent, același fost ziar al "tineretului komsomolist" a difuzat o știre contrafăcută care îndeamnă cetățenii să nu achite facturile pentru gazul natural. Ca să nu mai vorbesc de speculațiile acestuia pe teme etnice și pretins istorice, cu o vădită tentă românofobă.

Este simptomatic, din acest punct de vedere, cum a aruncat „Komsomolskaia pravda" gaz în focul scandalului stârnit în jurul polițistului care chipurile ar fi refuzat să vorbească în limba rusă cu un șofer din Autonomia Găgăuză. Ziarul a incitat spiritele, a căutat să inducă în societate o stare de isterie. În final, fără să aducă vreo probă mai de doamne-ajută, a insinuat cum că Guvernul, în urma acestui incident, i-ar fi obligat pe angajații Ministerului de Interne să comunice cu cetățenii de acum încolo în limba rusă.

„Komsomolskaia pravda" a trișat. În realitate, era vorba de Codul deontologic al polițistului, care, în treacă fie spus, nu-i lege. Acest document, adoptat recent, le recomandă agenților de patrulare, în situații conflictuale, să se exprime de așa manieră, încât mesajul lor să fie cât mai inteligibil cu putință pentru cetățeni. Li se cere, cu alte cuvinte, să găsească soluții pentru a fi înțeleși. Nu li se impune, deci, să vorbească într-o anumită limbă, alta decât cea oficială.

Nu încape îndoială că orice om de stat trebuie să depună eforturi pentru a fi înțeles de toată lumea, și de un francez, și de un albanez, care sosesc la Chișinău, nu doar de un reprezentant al minorităților naționale. Numai că polițistul nu-i un poliglot. El nu poate fi obligat să vorbească fluent în mai multe limbi ale lumii precum un profesor de lingvistică de la Harward.

Acum câțiva ani fusesem în China care, evident, nu-i nici Franța, nici Germania. Aici chiarai o problemă de comunicare. Deși este cel mai vorbit din lume, nu posedam dialectul mandarin, iar chinezii, firește, nu știau românește. Iar dicționarul nu-ți folosește la nimic.

Am încercat să mă înțeleg cu vânzătorii sau cu polițiștii de la fața locului cu ajutorul unui amalgam de cuvinte engleze, franceze, românești și, nu în ultimul rând, prin limbajul mimico-gestual al surdo-muților. Câine-câinește, am ieșit din încurcătură. Dacă vrei să te simți bine într-o țară a cărei limbă nu o cunoști, te adaptezi la condițiile locale.

Străinii și reprezentanții minorităților naționale au, desigur, drepturi. Numai că și ei, dacă vor să fie înțeleși, trebuie să dovedească respect reciproc față de limba oficială și tradițiile statului în care se află. Toate aceste conflicte pe seama limbii sunt generate de mentalitățile sovietice, dar sunt și rezultatul efectului toxic al războiului psihologic dezlănțuit de Moscova împotriva noastră.

Tam-tamul iscat în jurul unui schimb de replici, la Cimișlia, între un agent de patrulare și un conducător de vehicul este o provocare ordinară. Un obuz propagandistic lansat de sculele Kremlinului în Republica Moldova în preajma campaniei electorale pentru a da apă la moară partidelor filoruse.

O dai afară pe ușă și intră înapoi pe fereastră

Propaganda rusă o dai afară pe ușă și ea intră înapoi pe fereastră. Nu voi exagera, dacă voi spune că în prezent cea mai mare parte a agendei politice în mass-media de la Chișinău este impusă de Rusia prin oamenii săi în Republica Moldova.

Degeaba a fost votată legea care interzice emisiunile politice și informative străine, dacă Moscova are filialele și agenturile ei propagandistice la Chișinău; dacă unele canale TV, prin diverse tertipuri, scuipă pe lege și nimeni nu le cere socoteală.

Or statele occidentale și-au dat seama ce se întâmplă. Au realizat primejdia care le paște. S-au mobilizat deja, căutând să se pună la adăpost de propaganda rusă.

Franța refuză acreditarea canalului rus RT. O situație similară se conturează în Germania, Marea Britanie, în alte democrații avansate. "Sputnik" se pregătește să-și ia tălpășița din țările UE. Iată un exemplu demn de urmat pentru noi.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook