Banner

Igor Boțan: Basarabenii încep să se autoidentifice români în proporții neașteptat de mari

Email Imprimare PDF

01_igor_botanModul în care s-au desfășurat alegerile europarlamentare din România, a surprins întreaga societate. Românii din Basarabia au păstrat trendul dat de diaspora românească și au ieșit exemplar la vot, înregistrând o prezență de circa 40 de mii de persoane. Tendințele au fost păstrate și în cee ce privesc preferințele exprimate prin vot. Ce i-a determinat pe românii din Basarabia să fie atât de exemplari la urne și ce concluzii trebuie trase în urma acestui scrutin, am discutat cu analistul politic, directorul ADEPT de la Chișinău, Igor Boțan, transmite www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

- Domnule Boțan, care sunt concluziile cheie după alegerile europarlamentare, având în vedere prezența neașteptat de mare dar și preferințele exprimate prin vot de către cetățenii români din Basarabia?

- În primul rând rezultatele alegerilor europarlamentare sunt promițătoare și sunt un prilej pentru optimism. În pofida faptului că partidele tradiționale au pierdut o bună parte din suport, ele rămân cele care vor forma majoritatea în Parlament - fie cu verzii, fie cu liberalii.

În ce privește alegerile din România, au fost transmise niște semnale foarte clare și aceste semnale țin de modul în care a funcționat justiția în ultimii ani. România a progresat mult pe dimensiunea economică, dar la capitolul justiție au existat probleme.

Găselnița președintelui Iohannis cu privire la un referendum pe justiție, abia acum este apreciată la justa valoare. A fost o idee inspirată, deși ex-președintele Băsescu avea temerea că prezența slabă la vot ar putea compromite această idee.

Prezența a fost neașteptat de bună, aproape de 50%, și asta arată că societatea românească este pe o pistă ascendentă din punct de vedere a proceselor democratice și a interesului pentru o Europă unită și democratică.

- Dar cum explicați această prezență atât de mare și atât de disciplinată?

- Asta este marea enigmă, a fost o prezență pozitiv surprinzătoare. Eu personal am stat două ore și jumătate la coadă. Unii colegi de ai mei au preferat să meargă seara și au apucat să intre în ultimul moment atunci au mai putut vota doar cei care se aflau pe teritoriul secției de votare.

- Cum puteți caracteriza această masă de oameni care au mers să voteze?

- Eu cred că oamenii încep în proporții neașteptat de mari să se autoidentifice cetățeni români și acest lucru este cel mai îmbucurător. Este combătut mitul că cetățenii R.Moldova își redobândesc cetățenia românească doar pentru a putea beneficia de libertatea de muncă și circulație în UE. Am văzut toate categoriile de vârstă - studenți, familii tinere cu copii mici, oameni de vârsta a doua dar și persoane în etate care își căutau un loc la umbră. Au stat cuminți și au așteptat să își exercite dreptul de vot într-un mod absolut surprinzător.

- Putem vorbi că aceste mase reprezintă în mare parte electoratul unionist pe care îl vedem în sondaje, dar pe care nu l-am prea văzut la alegerile naționale care au avut loc în ultimii ani?

- Eu nu aș putea face această concluzie, dacă ne-am referi la electoratul unionist care ar avea aici, anumite preferințe față de anumite partide din R.Moldova. Ceea ce contează cel mai mult este că cetățenii care au ieșit la vot, se consideră români și își dau interesul pentru România și pentru locul pe care îl ocupă în UE.

- Am stat și eu la coadă și - trăgând cu urechea la ce discută - am constatat că oamenii erau în bună cunoștință de cauză. Erau oameni informați care știau nume, partide, mesajele electorale, cunoașteau esența referendumului ... acest lucru se întâmpla chiar dacă noi nu prea avem posturi românești retransmise aici. Cum vă explicați acest nivel avansat de informare?

- Segmentul oamenilor care își dau interesul și se informează asumat, crește. Acești oameni nu se informează accidental din ceea ce aud la un post de televiziune ales întâmplător. În plus, să nu uităm că a doua sursă de informare este internetul unde oamenii pot găsi informații suficiente. Eu pot confirma ceea ce spuneți Dvs - am fost uimit să văd oameni tineri care le explicau celor de vârsta a treia în ce constă referendumul. Erau niște oameni foarte educați și modul în care s-a desfășurat scrutinul reconfirmă acest lucru. A fost calm, liniștit, fără încercări de a sparge rândul.... singura excepție o făceau mămicile cu copii.

- Aș vrea să vorbim un pic și despre preferințele exprimate prin vot - PNL și PMP pe primul loc, USR-PLUS și PSD la o distanța destul de mare în spate, pe locul trei și patru. Care ar fi concluziile?

- Eu cred că lucrurile sunt destul de simple. În opinia mea, rezultele au fost influențate de lait-motivul acestui scrutin - temele pe justiție. PNL a câștigat aici pentru că cetățenii din R.Moldova se confruntă cu probleme pe justiție la fel de precante ca și în România.

Și implicarea partidelor partenere ar fi putut să aibă o anumită influență dar nu în măsura în care a avută tematica generală a alegerilor - justiția.

Dacă vorbim de PMP, probabil acolo este sentimentul de gratitudine pentru persoana domnului Băsescu și pentru faptul că el ne-a oferit posibilitatea de redobândire a cetățeniei. Este un fel de omagiu pentru Traian Băsescu.

Alianța USR-PLUS a avut un mare impact, inclusiv în R.Moldova și în general este surprinzător modul în care au crescut ei.

PSD după toate etapele prin care a trecut, inclusiv plecarea lui Ponta, era firesc să intre într-un declin. Cu toate acestea scorul rămâne destul de bun. După trei ani de guvernare, a PSD o forță politică puternică în România, chiar dacă a pierdut mult. Împreună cu Pro România lui Victor Ponta, ei au peste 30% - deci e prematur să se creadă că această forță a intrat în umbră. Evident, este bine pentru democrație când partidele se succed, unele partide care fac greșeli - cum e cazul PSD - trebuie să plătească cu prețul votului și cetățeanul român a fost capabil să facă acest lucru.

Pro România a mizat pe faptul că unul dintre candidații săi - Iurie leancă, este basarbean, dar la fel este și Eugen Tomac de la PMP. Factorul unui candidat basarabean nu și-a prea făcut efectul pentru că - probabil - tematica și caracteristicile electoratului au fost factorii dominanți, nu orginile candidaților. Partidul lui Iurie Leancă era în 2015 pe primul loc, dar după aceea a fost taxat pentru alianța cu PD dar și pentru faptul neparticipării la ultimele alegeri.

Concluzia rămâne totuși că în R.Moldova este un segment de electorat foarte educat, răbdător, inteligent și care poate discerne.

- Credeți că modul în care s-au desfășurat aceste alegeri, vor avea vreun ecou la eventualele alegeri anticipate. Dacă da, ce concluzie ar trebui să tragă actorii politici din R.Moldova?

- Răspunsul e la suprafață - partidele politice proeuropene trebuie să facă front comun. În cazul unor anticipate, ponderea PSRM ar putea crește de aceea este esențial ca forțele proeuropene să găsească consens: blocul ACUM, partidele unioniste .... nu știu cum ar fi posibil cu democrații. Dar e nevoie de căutarea unor compromisuri pentru ca proiecția proeuropană să fie păstrată.