Banner

Petru Bogatu: Maia Sandu la Washington, o sincopă în dialogul strategic moldo-american

Email Imprimare PDF

01_petru_bogatu_bMaia Sandu a revenit acasă de la Washington, ca și acum câtva timp de la București, cu mâna goală. Și asta nu este singura contraperformanță a vizitei sale în SUA, scrie Petru Bogatu pe www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

Miresmele Grădinii de Trandafiri

Prin geamul Sălii Roosevelt din apropierea Biroului Oval, unde a fost primită de vicepreședintele Mike Pence, șefa Guvernului de la Chișinău a inspirat miresmele Grădinii de Trandafiri a Casei Albe care parcă strânge în ea parfumul inconfundabil al Coastei de Est. Totuși, Maia Sandu nu este singurul politician de la Chișinău care s-a bucurat de această favoare.

De la 2002 încoace, la Casa Albă au fost în total cinci conducători ai Republicii Moldova. Ei au simțit cu toții, neîndoios, adierea unei brize ușoare dinspre Potomac care dă o savoare ieșită din comun capitalei americane. Atâta doar că deplasările lor peste Ocean au avut efecte diferite.

Din nefericire, vizita Maiei Sandu, efectuată la Washington în zilele de 18-19 septembrie , s-a dovedit a fi mai nereușită decât toate cele precedente, contrazicându-i pe gorniștii de serviciu de la Chișinău care s-au grăbit să-i cânte osanale. În lipsă de argumente, ei s-au apucat să înșiruie întâlnirile pe care le-a avut șefa Guvernului de la Chișinău sau să caute simboluri ascunse acolo unde acestea nu există.

În realitate, a fost o vizită fulger care a durat puțin peste 24 de ore, dacă excludem drumul dus-întors, cu un program boțit câine-câinește. Mai mult decât atât. Actualul prim-ministru a înregistrat cu această ocazie câteva recorduri negative.

Recorduri negative

Primo. Maia Sandu a sosit în SUA la a doua tentativă după ce vizita ce urma să înceapă la 31 august fusese amânată în urma modificării intempestive a agendei Secretarului de Stat american. Se mai întâmplă, desigur. Ieșit din comun însă este faptul că premierul moldovean, după ce a ajuns la Washington, nu a fost primită de cel care a invitat-o. Mike Pompeo plecase în Orientul Mijlociu cu treburi pe care le-a considerat mai importante.

Secundo. Șederea șefei guvernului moldovean în Statele Unite care, conform programului inițial, urma să dureze cinci zile, fusese în ultimă instanță redusă la una singură. Din toate cele cinci călătorii întreprinse de-a lungul anilor de conducătorii Republicii Moldova peste Ocean, voiajul Maiei Sandu a fost cel mai scurt.

Terțio. Vizita nu a avut niciun rezultat concret. Ca și amfitrionii de la București în luna iulie, gazdele de la Washington au transmis multe și diverse mesaje încurajatoare. Nu s-a încheiat însă vreun acord, nu s-a oferit asistență financiară și nu s-a difuzat niciun document comun mai de Doamne ajută.

Practic, premierul moldovean, întorcându-se la Chișinău, nu a avut nimic de spus despre șederea sa în Statele Unite. S-a lăudat cu deblocarea unui credit al FMI care nu are o legătură directă cu voiajul ei și a enumerat persoanele de la Washington cu care s-a întâlnit: vicepreședintele Pence, consilierul prezidențial Ivanca Trump, un reprezentat al Consiliului pentru Securitatea Națională, niște membri ai Congresului...

Că să vă dați seama cât de searbădă a fost călătoria Maiei Sandu este suficient să aruncăm o privire retrospectivă asupra vizitelor anterioare efectuate în SUA de liderii moldoveni. Și aceștia s-au întreținut la Washington cu politicieni de rang înalt. Numai că lista lor a fost mai lungă.

Ca să nu mai vorbesc de rezultatele acestor întâlniri. Haideți să le luăm pe rând însă.

Din rău în mai rău

Prima vizită oficială de trei zile peste Ocean a fost efectuată de președintele Vladimir Voronin în decembrie 2002. El a fost primit la Casa Albă de președintele Statelor Unite, George Bush, performanță inegalabilă, de altfel, până-n zilele noastre. În urma discuțiilor purtate, fusese difuzată o declarație comună moldo-americană în care, între altele, se insista asupra evacuării trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova.

În ianuarie 2010, la invitația lui Hillary Clinton, o vizită de cinci zile a întreprins în SUA Vlad Filat. Șeful guvernului moldovean a fost primit de vicepreședintele Joe Biden, de Secretarul de Stat, senatori și membri ai Camerei Reprezentaților. În cadrul acestei călătorii, s-a lansat oficial dialogul strategic moldo-american și fusese semnat acordul „Compact" din cadrul programului „Provocările Mileniului", prin care Republicii Moldova i s-au acordat 262 de milioane de dolari.

Iurie Leancă a fost primit la Casa Albă de vicepreședintele SUA Joe Biden pe 3 martie 2014. Surpriza a furnizat-o preşedintele Statelor Unite, Barack Obama, care, fără să anunțe pe nimeni, li s-a alăturat celor doi în toiul întrevederii. „Washington Post" comenta că șeful statului american a făcut „un gest de un puternic simbolism".

Pavel Filip a fost la Washington în iunie 2018, într-o vizită de trei zile, și a avut o întâlnire cu Secretarul de Stat Mike Pompeo. Este adevărat că, în urma acestei întrevederi, partea americană a fost distantă, comunicatul de presă pe care l-a dat fiind sec. Însă reticența ei este explicabilă. Întâlnirea a avut loc în plin scandal. Tocmai fuseseră anulate alegerile locale din Chișinău.

Oricum, se poate vedea că după euforia venirii la putere a partidelor proeuropene în 2009, treptat relațiile moldo-americane s-au erodat. Lucrurile au mers din rău în mai rău după furtul miliardului în 2014. Derapajele antidemocratice ulterioare n-au făcut decât să complice și mai mult situația.

Amicul devotat

SUA întotdeauna au fost cel mai puternic și devotat amic al Republicii Moldova. După cum spunea fostul deja consilier pentru Securitate Națională, John Bolton, Washingtonul are interese la Marea Neagră. De aceea, americanii nu au cum să se împace cu revenirea sferei ruse de influență la hotarul cu România.

Anexarea Crimeii și declanșarea ostilităților din Donbass au dezlănțuit de fapt un nou război rece, forțând Occidentul să stăvilească poftele revanșarde ale Kremlinului în Ucraina și Republica Moldova. Indiferent de unele înțelegeri conjuncturale cu Putin, nimeni în SUA sau în UE nu va permite Moscovei să preia controlul asupra frontierei estice a NATO și Uniunii Europene.

Privind lucrurile din acest unghi, americanii și sub Obama, și sub Trump au prețuit fidelitatea lui Plahotniuc față de cauza euroatlantică. Însă toanele autoritariste ale acestuia îi călcau pe nervi pe occidentali, deoarece riscau să destabilizeze situația din spatele Ucrainei.

În aceste împrejurări, SUA, asistată de România, a jucat un rol decisiv în dezamorsarea crizei politice din luna iunie 2019. Plahotniuc a fost constrâns să renunțe la putere pentru a nu arunca în haos Republica Moldova.

Washingtonul nu a agreat însă și nu a participat la târgul dintre Steinmeier și Putin care s-a soldat cu instalarea la Chișinău a unui guvern hibrid parcă desprins din manualele generalului rus Gherasimov despre războiul modern cu mijloace ne-militare. După cum arată ultimele evoluții, jocul la două capete practicat de tandemul Sandu-Dodon le repugnă americanilor, trezind mari suspiciuni.

Absența la Washington a ministrului Apărării Voicu, chit că în programul vizitei era prevăzută o întâlnire la Pentagon, precum și încercarea premierului moldovean de a evita formulele tranșante și lipsite de echivoc în ceea ce privește prezența militară străină la Nistru și agresiunea rusă împotriva Ucrainei, au spulberat ultimele iluzii ale administrației SUA, dacă le mai avea, în privința actualei guvernări de la Chișinău.

Țin Chișinăul aproape

Este limpede că americanii, chiar și așa, caută să țină Republica Moldova aproape de ei, opunându-se readucerii acesteia pe orbita Kremlinului. Washingtonul nu i-a permis până și președintelui rusofil Voronin să predea țara Moscovei, darămite lui Dodon, Sandu sau Andrei Năstase.

Asta însă deloc nu înseamnă că peste Ocean sunt încântați de schizofrenia geopolitică de care suferă actualii guvernanți de la Chișinău. Vizita premierului moldovean a fost un semnal în plus că Statele Unite au interese la Marea Neagră care exclud o nouă expansiune rusească în zonă.

Pe de altă parte, atitudinea rezervată a gazdelor și lipsa de rezultate sunt un indiciu clar că americanii nu au încredere în Guvernul Sandu și doresc reconfigurarea puterii de așa manieră încât cursul prooccidental al Chișinăului să nu fie amenințat. Vizita premierului a scos în evidență faptul că dialogul strategic moldo-american, deși continuă, suferă o sincopă puternică.