Banner

Problemele românilor din diaspora, discutate la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureșului

Email Imprimare PDF

27_daniel_tecuDacă vorbim despre românii din diaspora, problemele lor sunt fie cu caracter general, fie cu caracter zonal. Mai există și probleme specifice anumitor state, cum ar fi, de pildă, cele pe care le au românii din Anglia, generate de Brexit. Una peste alta, diaspora românească numără peste șase milioane de suflete, iar România trebuie să își asume responsabilitatea pentru toți cetățenii ei, scrie Daniela Mezey în Informația Harghitei, prelută de Romanian Global News.

Vorbind despre românii din Marea Britanie, președintele Federației Asociațiilor de Români din Europa (FADERE), Daniel Țecu, a declarat, miercuri, că „nici până astăzi nu se știe ce se va întâmpla cu ei". „România a spus, la un moment dat, că nu va negocia separat cu Guvernul de la Londra, ci va negocia prin Uniunea Europeană (UE), pentru că, spun ei, o astfel de negociere ar fi mai favorabilă României", a precizat acesta, însă până în prezent nici vorbă de tratative.

Abordând problemele cu caracter zonal, constatăm cel puțin două în cazul românilor din Spania. Una este generată de faptul că autoritățile spanilole nu acordă document de ședere românilor care doresc să vină în Spania decât în condiții speciale, „un abuz al autorităților din această țară", a apreciat președintele FADERE.

„Prin aceasta, ei încalcă, oarecum, Directiva europeană care permite, în decurs de 3 zile, obținerea documentului de ședere oricărui european care vrea să meargă într-o țară", a precizat Daniel Țecu.

Cea de-a doua problemă cu caracter zonal cu care se confruntă românii din Spania este legată de obținerea cetățeniei spaniole, de care au nevoie mulți români, în special care muncesc în domenii în care nu li se permite să lucreze dacă nu sunt cetățeni ai țării respective. Or, în absența unui acord în acest sens între România și Spania, autoritățile spaniole nu vor acorda dubla cetățenie. Constituția Spaniei prevede că dubla cetățenie se acordă doar țărilor care au fost colonii.

„Dacă autoritățile de la București ar face un demers către autoritățile din Spania, eu cred că s-ar ajunge la un acord și s-ar putea avea cetățenie dublă. Există, totuși, 5 țări pentru care spaniolii au făcut excepție, una dintre ele este Hawaii,

cu o comunitate foarte mică în Spania. Nu înțeleg de ce n-ar face același lucru pentru România, din moment ce noi suntem comunitatea cea mai mare din Spania. Personal am scris o scrisoare către președintele României, a existat și o discuție pe această temă. Este adevărat că președintele României, într-o vizită oficială în Spania, a pus pe masa președintelui de Guvern de la acea vreme această problemă, amândoi și-au arătat disponibilitatea de a face acest pas, însă din acel moment nu s-a mai făcut nimic. Eu cred că un demers în acest sens nu se rezumă la o discuție într-o zi și iată că deja au trecut doi ani de atunci nu s-a făcut nimic. Cred că ar trebui creată o comsie parlamentară mixtă, formată din parlamentari din Spania și din România, urmată o agendă și început să se miște lucrurile. Pare o problemă măruntă, însă în lipsa acesteia, pe de o parte suferă românii, cărora li se solicită la locul de muncă și cetățenia spaniolă și nu vor să renunțe nici la cetățenia română, iar pe de altă parte ar pierde și statul român, până la urmă acești oameni vor obosi să aștepte ca România să facă ceva pentru ei și vor renunța la cetățenia română", a susținut președintele FADERE.

Printre problemele cu caracter general, se identifică pierderea identității și a limbii române. Oameni care formează diaspora economică sunt, de regulă, persoane care au plecat cu gândul să stea o bucată de timp în străinătate, după care să se întoarcă în România. Dar timpul a trecut, de la câteva luni s-a ajuns la ani. Daniel Țecu este un exemplu emblematic, a plecat în Spania pentru două luni și au trecut 22 de ani de atunci, iar în situația lui sunt foarte mulți români.

„În general, generația nr.1 care a plecat, a conservat limba română, majoritatea, dar nu toți. Ce se întâmplă, însă, cu copiii lor, care s-au născut acolo sau cu copiii lor care s-au născut în România, dar au fost luați în Spania la o vârstă mică, 5 până în 10 ani? Ei deja vorbesc o limbă amestecată, jumătate românește, jumătate spaniolă sau în limba țării unde se află. Ce să mai spun despre copiii copiilor, care nu mai vorbesc deloc românește, doar limba țării respective. De la a treia generație, este un copil pierdut din punct de vedere al identității românești. Aici și statul român are o responsabilitate, poate nu-l interesează, dar dacă vrea să conserve limba română, cred că și bisericile ar trebui implicate, Ministerul Românilor de Pretutindeni ar trebui să finanțeze proiecte în așa fel încât toți copiii care doresc să învețe limba română să o poată face, dar cel mai important cred că este responsabilizarea părinților. Eu cred că limba română se poate conserva în familie", a explicat Daniel Țecu.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook


Cele mai citite ştiri

Publicitate