Banner

Deputatul Constantin Codreanu: „Aproape 70% dintre români își doresc unirea României cu Republica Moldova”

Email Imprimare PDF

01_rep_md_ro_6565,1% dintre români susţin unirea României cu Republica Moldova. Acestea sunt datele unui Barometru de Opinie Publică care a fost realizat de INSCOP Research, la comanda LARICS - Laboratorul de Analiză a Războiului Informaţional şi Comunicare Strategică, din cadrul Institutului de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale „Ion I. C. Brătianu" al Academiei Române.

Președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, consideră că datele respective confirmă tendința care a existat mereu în societatea românească de a susține revenirea Basarabiei acasă, transmite Romanian Global News, preluând mesajul de pe blogul acestuia.

Constantin Codreanu: "Românii de bună-credință și-au dorit mereu reîntregirea țării. Ca deputat unionist, mă bucur că, în ultimii ani, Parlamentul României a avut câteva poziții clare de susținerea a Mișcării Unioniste: votarea zilei de 27 martie, Ziua Unirii Basarabiei cu România, ca zi de sărbătoare națională și votarea unei Declarații comune a Camerei Deputaților și a Senatului prin care se spune clar și răspicat că România este pregătită să răspundă dorinței organice de ReUnire a românilor de peste Prut.

În același timp, cred că trebuie să facem alți pași, mult mai fermi pentru a pregăti reunificarea. Printre ei, cei mai importanți rămân a fi cei pragmatici. În primul rând, să deblocăm procesul de redobândire a cetățeniei române. Încetățenirea românilor de peste Prut este instrumentul cel mai sigur al ReUnirii. Apoi, să aplicăm o serie de soluții așteptate pe ambele maluri ale Prutului:

• refacerea podurilor distruse de sovietici - o adevărată prioritate strategică pentru Chișinău și București,

• buget mai mare alocat Ministerului pentru Românii de Pretutindeni care să finanțeze proiecte implementate de mediul civic românesc din Republica Moldova,

• crearea unui Minister al Reunificării,

• deblocarea accesului pe piața forței de muncă pentru medicii basarabeni,

• acces facilitat pe piața românească a agricultorilor și a produselor agricole din Republica Moldova,

• modificarea legislației pentru a facilita accesul românilor din Republica Moldova care nu au cetățenie română pe piața forței de muncă din România,

• continuarea procesului de interconectarea energetică - prioritate strategică pentru ambele maluri ale Prutului,

• crearea Fondului Moldova pentru sprijin financiar direct a comunităților locale din Republica Moldova.

Flacăra românismului a ars mereu în Basarabia. Datoria noastră este să prețuim acest lucru și să vorbim cât mai ferm despre necesitatea ca România și românii să își asume ReUnirea ca cel de-al treilea proiect de țară după integrarea în NATO și în UE".