Banner

Date oficiale de la MAI - 794,221 de cetățeni români cu pașapoarte de tip CRDS (Cetățean Român cu Domiciliul în Străinătate)

Email Imprimare PDF

01_rep_md_ro_65Ministrul Afacerilor Interne, Carmen Dan, comunică într-un răspuns la interpelarea președintelui Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputatul Constantin Codreanu, datele oficiale privind numărul actualizat al cetățenilor români cu pașapoarte de tip CRDS (Cetățean Român cu Domiciliul în Străinătate), transmite deputatul Constantin Codreanu pe blogul său, preluat de Romanian Global News.

În răspunsul comunicat de MAI se precizează că, din informațiile puse la dispoziție de către Direcția Generală Pașapoarte, reiese faptul că numărul actualizat al cetățenilor români ce dețin statutul de cetățeni români cu domiciliul în străinătate (CRDS) este de 794,221. Dintre aceștia, 519,742 dețineau pașapoarte valabile la data de 15.05.2019. În același timp, este semnalat faptul că numărul de cetățeni majori cu statut CRDS este de 708,870, așa cum a fost comunicat și de Autoritatea Electorală Permanentă.

Top 30 al țărilor cu cetățeni români cu CRDS:

1. Republica Moldova - 263,280

2. Germania - 109,888

3. Italia - 70,756

4. Statele Unite ale Americii - 62,496

5. Canada - 45,879

6. Spania - 45,857

7. Israel - 42,487

8. Ungaria - 28,514

9. Austria - 21,729

10. Franța - 21,623

11. Marea Britanie - 10,072

12. Ucraina - 8,122

13. Belgia - 7,991

14. Elveția - 6,838

15. Grecia - 5,515

16. Australia - 5,435

17. Olanda - 3,865

18. Suedia - 3,594

19. Turcia - 2059

20. Federația Rusă - 1,993

21. Danemarca - 1,882

22. Portugalia - 1,849

23. Iordania - 1,771

24. Irlanda - 1,735

25. Serbia - 1,636

26. Republica Cehă - 1,448

27. Cipru - 1,306

28. Norvegia - 1,301

29. Noua Zeelandă - 1,051

30. Luxemburg - 999.

În restul țărilor, numărul cetățenilor români cu CRDS nu depășește pragul de 1000.

Constantin Codreanu: "Interpelarea mea a venit în contextul discuțiilor privind necesitatea operărilor unor modificări ale legislației privind votul în Diaspora și a anticipat, practic, prevederea potrivit căreia Ministerul Afacerilor Externe va avea obligația să transmită AEP lista cu informaţiile furnizate de autorităţile străine competente privind numărul cetăţenilor români cu domiciliul sau reşedinţa sau alte forme de înregistrare în străinătate, defalcat pe state. Miza este una esențială: stabilirea, în funcție de numărul cetățenilor români defalcat pe state, a numărului secțiilor de vot necesare pentru asigurarea exprimării dreptului fundamental de a vota și pentru evitarea situațiilor similare celei produse inclusiv la recentele alegeri europarlamentare.

O a doua miză, la fel de importantă, este discuția privind norma de reprezentare a cetățenilor români din Diaspora, comunitățile istorice și Republica Moldova în Parlamentul României. Este un subiect pe care l-am abordat în repetate rânduri - nu este normal ca circumscripția electorală care include cel mai mic județ al României (Covasna, puțin peste 200.000) să aibă același număr de parlamentari ca cea mai mare circumscripție electorală, Diaspora, cu peste 5.000.000 de cetățeni români cu domiciliul sau reședința în străinătate", a încheiat deputatul.