Banner

Dezinformare în diaspora. Autoritatea Electorală nu poate folosi datele personale ale românilor care se înscriu la vot

Email Imprimare PDF

01_dezinformare_in_diasporaRomânii din diaspora se tem să se înregistreze ca alegători în străinătate, pe site-ul Autorității Electorale Permanente (AEP), pentru a vota prin corespondență, scrie Bianca Felseghi pe www.pressone.ro, preluat de Romanian Global News.

Am discutat cu români membri în comunități online din străinătate și cu administratori de pagini ale diasporei și toți au transmis același lucru: românilor le este frica de faptul că, odată completate datele personale în formularul on-line dedicat alegerilor prezidențiale, sunt pasibili de dubla impozitare a veniturilor, atât în țara de reședință, cât și în România.

În comunitățile online ale diasporei se discută energic pe această temă în ultimele două săptămâni, dar informația aflată la baza acestei temeri este o intoxicare și denotă, încă o dată, lipsa de încredere a românilor în stat și în autorități, spun specialiștii fiscali.

Reprezentanți ai AEP au declarat pentru PressOne că există mai multe solicitări adresate instituției în care li se cer clarificări ale acestei situații și că îngrijorarea românilor că ar putea fi umăriți de ANAF este unul dintre motivele care ar putea pune în pericol aplicarea legii votului prin corespondență.

El Emigrante, o pagină care are peste 62.000 de like-uri și care e gestionată de un român plecat în Spania, a realizat pe 7 august un sondaj online la care 42% din respondenți au răspuns că nu-și vor da adresa statului român, de frica urmăririi fiscale și a localizării lor exacte.

El Emigrante a declarat pentru pentru PressOne, că discuțiile pe această temă au început să apară pe pagină în comentariile oamenilor, fără ca subiectul să fi fost pus în dezbatere de cineva. Dar frica de dovedește a fi reală.

Românii se tem

" Dubla impunere nu se aplica la rezidenții din statele UE. Și, la o adică, dacă trebuie să fii urmărit fiscal, România o poate face fără probleme prin organismele de stat competente, cu adrese către statele europene. Adresa cerută de AEP este doar pentru a primi un plic. Nimic mai mult. Discuția a plecat din comentariile oamenilor. Ei sunt îngrijorați de asta." a scris Administratorul paginii El Emigrante

Ciprian Păun este avocat specializat în domeniul comercial, fiscal şi bancar persoane fizice și societăţi. I-am cerut să clarifice dacă există pericolul ca statul român să folosească datele colectate de AEP pentru a-i urmări pe plătitorii de taxe și impozite.

Nu e o teamă legitimă

" E o intoxicare care pleacă de la proasta înțelegere a felului în care funcționează legislația fiscală la nivel european. Și România, ca și alte țări, a încheiat acorduri cu alte state pentru a împiedica dubla impozitare a cetățenilor care lucrează în străinătate.

Marea majoritate a românilor plecați în afară au contracte de muncă individuale, iar în dreptul european, pentru a evita dubla impunere, impozitarea se face la sursă, adică în țara unde cetățeanul muncește. Domiciliul fiscal nu are relevanță decât în cazuri speciale, iar acestea sunt foarte puține. Deci, marea majoritate a românilor sunt impozitați în țările unde lucrează și nu au de ce să le fie frică. Nu e o teamă legitimă.", a transmis Ciprian Păun, avocet.

Datele colectate de AEP nu pot ajunge la ANAF

Pe de altă parte, legislația în vigoare care protejează datele personale este foarte strictă. Cu alte cuvinte, datele personale colectate de un operator nu pot fi folosite decât în scopul declarat pentru care persoanele trebuie să își dea în prealabil acordul.

Așadar, informațiile colectate de AEP, nu pot ajunge la ANAF, de exemplu. "Scopul colectării acestor date este pentru exercitarea drepturilor electorale. Folosirea lor în alt scop, ar fi nelegală", a mai precizat Păun.

De altfel, același lucru l-au comunicat, la solicitarea PressOne, și reprezentanți ai AEP. Surse din cadrul Autorității au declarat că această frică le-a fost comunicată prin diferite canale și denotă lipsa unei campanii de informare asumate corect și lipsa de încredere a românilor în autoritățile statului.

"Acele date sunt exclusiv gestionate de AEP și de Ministerul Afacerilor Externe, care organizează alegerile în Diaspora. Autoritățile locale, nici din străinătate, nici de la noi nu au acces la aceste date. După alegeri, aceste date sunt aneantizate", ni s-a comunicat din surse din interiorul AEP.

În ciuda interesului manifestat în ambele runde de alegeri, care au implicat și diaspora, respectiv votul pentru Președintele României din 2014 și votul pentru Parlamentul European din 2019, AEP a anunțat pe 10 august, că numai 11.000 de români s-au înregistrat.

Situația este problematică, fiindcă, spre exemplu, doar pe platforma Declic, care lansează petiții civice în sprijinul bunei guvernări, de propunerea votului prin corespondență s-au arătat interesați aproape 70.000 de oameni.

În acest timp, numărul românilor care au votat în 2014 și 2019 este de peste 30 de ori mai mare decât cei care s-au înregistrat, până acum, pentru votul prin corespondență.

378.811 români din Diaspora au votat în 2014 la alegerile prezidențiale, în al doilea tur.355.000 de români din Diaspora au votat în 26 mai 2019 la alegerile europarlamentare și referendumul pentru Justiție.

 

Cele mai citite ştiri

Publicitate