Banner

Meşteşugul tapiseriei şi broderiei româneşti,în centrul atenţiei la Bienala Internaţională de Textile de la Haacht prin lucrări somptuoase a şase artiste consacrate

Email Imprimare PDF

01_mestesugul_tapiserieiGabriela Cristu, Maria Negreanu, Mariana Grumăzescu Voicu, Daniela Frumuşeanu, Agatha Pricopescu şi Marijana Bițulescu sunt cele şase artiste chemate să reprezinte România, ţară invitată la Bienala Internaţională de Textile de la Haacht, Belgia, care are loc până la 31 martie 2019. Creaţiile lor, exprimate în tehnici şi materiale diferite, reflectă cariere deja consacrate şi o activitate susţinută în domeniul broderiei şi tapiseriei româneşti, transmite Romanian Global News.

 

Gabriela Cristu (născută în 1950, la Ploieşti) prezintă în cadrul Bienalei de la Haacht lucrările „Visul Magului", „Sublimare" și „Preludiu la după-amiaza unui Faun". „Alegerea acestor lucrări aparține directorului artistic al Bienalei, domnul Maurice Van der Speeten. Mă onorează să fiu alături de artiste apreciate în lumea întreagă, cu atât mai mult cu cât este pentru prima oară când reprezint și eu România", spune artista. Operele Gabrielei Cristu sunt lucrate în tehnica haute-lisse, „tehnică de care nu m-am plictisit", spune artista. „Invitația făcută de domnul Maurice Van Der Speeten să expun în cadrul acestei Bienale și sub patronajul ICR Bruxelles, mi-a făcut o mare bucurie și onoare, cu atât mai mult cu cât aceasta Bienala din Haacht este cunoscută în România. Artele textile în general, după părerea mea, oferă oportunități mari de exprimare, azi sunt chiar în efervescență și pline de originalitate. Tapiseria este pentru temerari, dar sunt și vor fi mereu artiști pasionați şi de tapiserie", susţine artista.

„Corăbii", „Arlechin", „Păun" şi „Oglinda" sunt lucrările Mariei Negreanu (născută în 1951, în judeţul Bihor) prezentate la Bienală. Artista mărturiseşte că, după anii de studiu la UNARTE, a căutat o formulă personală pentru a se exprima în arta textilă, adoptând tehnica broderiei vechi adusă în contemporan. „Dintre artele somptuoase româneşti, broderia rămâne cea mai expresivă pentru cultura românească a sec. XV-XIX devenind sursa mea de inspiraţie. Materialele folosite (mătasea, catifeaua, brocartul, firele de mătase, metalul, argintul şi aurul, bucăţile de sticlă) se regăsesc şi în lucrările mele. Evoluţia broderiei româneşti merge în consens cu evoluţia tuturor genurilor de artă", a spus Maria Negreanu, declarându-se onorată să poată prezenta la Haacht „o imagine mai clară asupra evoluţiei artei textile româneşti".

Mariana Grumăzescu Voicu (născută în 1965, în localitatea Bucecea, judeţul Botoşani), care prezintă la Bienala Internaţională de Textile lucrarea "Cai verzi pe pereți", spune că în viziunea sa „caii arată maiestuos și înaripaţi" iar verdele este „culoarea renașterii și a speranței". „Artistul, chiar dacă nu arată, are nevoie de confirmări. Arta noastră arată că ceea ce facem place tuturor. Iar asta am simțit-o mai ales la vernisaj. Mulţumim încă o dată ICR și organizatorilor din Haacht", a transmis creatoarea.

Daniela Frumuşeanu (născută în 1961, în Bacău) îşi prezintă lucrările „Atingerea focului" (broderie manuală) şi „Oglindire/ Transfigurare" (broderie-tehnicӑ personal) drept "mărturisiri despre artă şi viaţă, metafore plastice ale propriilor experienţe trăite, simţite, gândite. Ele vorbesc despre tumultul vieţii interioare şi exterioare, despre aparenţă şi esenţă, despre iubire şi iertare, fiind martori tăcuţi ai trecutului, dar şi fire directoare pentru prezent şi viitor. Scrisul, texturile şi tonurile cromatice, compun o cartografiere a lumii interioare în care iau naştere ideile generatoare de lumină şi speranţă". Artista se simte onorată că a fost selectată să participe la Bienală: "Consider foarte important dialogul viu dintre artiști, stabilit ȋntr-o manifestare artistică de un asemenea prestigiu, pentru mine ca om, dar mai ales ca profesionist în domeniul designului textil și artelor textile. În România există o tradiţie cu rădăcini puternice în sfera artelor textile, iar în urma acestei participӑri m-am îmbogӑţit cu experienţe vizuale inedite, am cunoscut oameni deosebiţi cu care sper sӑ colaborez în viitor". Ea subliniază că un sprijin și un rol important ȋn reușita acestui eveniment l-au avut ICR Bruxelles și ICR București.

Criticul de artă Guglielmo Gigliotti apreciază că limbajul artistei Agatha Pricopescu (născută în 1977, la Buzău) este ordonat într-un echilibru de greutăți și contra-greutăți, de formă și fără formă, care fac fiecare compoziție o orchestrație umplută cu o valoare care nu se pierde pe măsură ce se apropie arta". Specialistul a caracterizat lurcările Agathei Pricopescu drept efectele unei arte intense, asemănătoare cu „scrierea profundă".

De asemenea, Marijana Bițulescu (născută în 1954, la Craiova), specialistă în tapiserie, colaj textil, broderie şi miniatură textilă, design industrial, reprezintă aceste arte rafinate la Haacht.

La Bienala Internaţională de Textile de la Haacht participă 40 de artişti de gen din 14 ţări.

Potrivit directorului artistic al Bienalei Maurice Vander Speeten, "artiști, designeri și creatori cu amprentă recunoscută au fost selectați pentru propria identitate din domeniu. Mulți dintre ei sunt polivalenți și dispun de practici multidisciplinare. Tehnicile utilizate, tradiționale sau tehnologice, sunt foarte variate. Artistele românce ne arată, prin operele lor, evoluția și metamorfoza artei tradiționale. Printr-o muncă minuțioasă, ele reprezintă cultura țării din care provin, prin varietatea, abordarea și culorile lucrărilor. Toate acestea justifică pe deplin prezența lor în această expoziție international".

Bienala de textile de la Haacht, organizată de Art Foundation "Kunststichting Perspektief vzw", a obținut o reputație de forum artistic de talie internațională, care contribuie activ la emularea scenei artei contemporane și experimentale de gen.

Art Foundation "Kunststichting Perspektief vzw" se definește ca facilitator al dialogului dintre public și artiști, naționali și internaționali, și susținător al artei contemporane, care interoghează medii diferite, narative multiple și perspective artistice flexibile. Fundația organizează patru bienale de artă vizuală: textile, sticlă, ceramică și hârtie, respectiv un târg anual de sticlă și ceramică, în aer liber, în luna mai. Institutul Cultural Român Bruxelles a fost partener al Bienalei internaționale de sticlă în 2016 și 2018, în cadrul căreia a susținut participarea renumiților artiști Ioan Nemțoi, Mihai Țopescu și Edward Leibovitz.

Proiectul face parte din strategia ICR Bruxelles de susținere și de promovare a creaţiei culturale și artistice contemporane, din domeniul industriilor creative, cu un important impact cultural, economic și social.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook