Banner

Sesiune națională de comunicări ştiinţifice “Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie” în inima României

Email Imprimare PDF

01_judetele_covasna_si_harghitaDe peste un sfert de veac, județele Covasna și Harghita au devenit gazde primitoare ale unei manifestări științifice de larg ecou în spațiul românesc: Sesiunea națională de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, transmite Romanian Global News.

Evenimente de înaltă ținută științifică, cu caracter multidisciplinar, „cu un coeficient crescut de noutate și valoare adăugată", edițiile anterioare ale Sesiunii naționale de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, împreună cu manifestările cultural-științifice organizate în cadrul Zilelor Andrei Șaguna, Zilelor Miron Cristea ș.a., au înscris zona Covasna-Harghita, după cum afirma prof. univ. dr. Ioan Opriș, „între centrele intelectuale de rang național". De-a lungul timpului, a participat la aceste manifestări „un puternic corp" de oameni de știință și specialiști, personalități științifice de prestigiu, cercetători remarcabili de la Academia Română și din zonă, cadre didactice universitare și locale din învăţământul preuniversitar, arhiviști de la Arhivele Naționale și filiale locale județene, sociologi, personalități clericale, muzeografi și etnologi de prestigiu. La cele 24 de ediții, au fost lansate numeroase anuare, reviste și peste 350 de cărți, reprezentând cele mai recente apariții editoriale ale participanților la sesiunile ştiințifice sau ale altor autori de certă valoare în domeniile puse în dezbatere: istorie națională și locală, sociologie, etnografie și folclor, demografie, arhivistică, teologie, literatură și publicistică.

Ediția a XXV-a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie se va desfășura la hotel Bradul din Covasna, în zilele de 26-27 septembrie, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan", Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din subordinea Academiei Române și a Asociației Ștefadina din București, în parteneriat cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, Liga Cultural Creştină „Andrei Şaguna", Asociația GRIT Covasna și Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României.

Manifestarea din acest an este dedicată împlinirii a 25 de ani de la înființarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei. Este unanim recunoscut faptul că în cei 25 de ani ai fiinţării sale, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, păstorită cu har şi vrednicie de Înaltpreasfinţitul Părinte Arhiepiscop Ioan, azi Mitropolit al Banatului și de Preasfințitul Părinte Andrei, a constituit un stâlp puternic al păstrării şi afirmării credinţei strămoşeşti şi al identităţii româneşti, în spaţiul multietnic şi pluriconfesional din sud-estul Transilvaniei. Prin întreaga sa activitate jertfelnică, din acest sfert de veac de misiune şi slujire pastorală, tânăra Eparhie s-a dovedit a fi un factor catalizator pentru întărirea credinței în Dumnezeu a românilor din sud-estul Transilvaniei, pentru păstrarea și dezvoltarea tradițiilor și a patrimoniului cultural strămoșesc.

Cu sprijinul și sub egida Episcopiei, al unor instituții academice din din întreg spațiul românesc și al instituțiilor și asociațiilor de cultură din cele două județe, în ultimul sfert de veac, s-au întreprins cercetări interdisciplinare asupra istoriei, culturii și spiritualității românilor din Arcul Intracarpatic. Toate aceste cercetări nu ar fi fost posibile fără solidaritatea ziditoare a specialiștilor din întreaga țară. Numai la cele 24 de ediţii ale Sesiunii Naţionale de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie au participat aproape 2.000 de cercetători din domeniul arheologiei, istoriei, etnografiei, teologiei, sociologiei, demografiei, culturii ş.a. Comunicările, studiile, rapoartele de cercetare, recenziile prezentate, cu aceste ocazii, au fost valorificate științific, prin publicarea lor în cele 16 numere ale anuarului Angvstia, publicație editată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan", împreună cu Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni (în perioada 1996-2014) și în cele cinci ediții ale anuarului românilor din sud-estul Transilvaniei Acta Carpatica, publicație editată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, din subordinea Academiei Române, împreună cu Asociația Ștefadina din București, cât și în peste 200 de volume de specialitate, apărute la editurile Eurocarpatica, Grai Românesc și la celelalte edituri partenere, însumând peste 30.000 de pagini.

Lucrările sesiunii se vor desfășura în plen și pe secțiuni: Istorie, Istorie bisericească, Sociologie, Etnografie şi cultură românească, Instituții și ong-uri promotoare ale culturii românești.La ediția din acest an a sesiunii participă peste 80 de cercetători, profesori universitari, cercetători, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhiviști, profesori, preoți, oameni de cultură, studenți, din peste 30 de localități, din întreaga țară (București,Tg. Mureș, Cluj, Sibiu, Brașov, Iași, Bacău, Timișoara, Arad, Târgoviște, Ploiești, Aiud, Rădăuți, Vama Buzăului, Cerașu, Măieruș ș.a.). Aproape jumătate dintre partipanți sunt doctori și doctoranzi, în științe socio-umane. Peste 30 de conferențiari au participat la toate cele XXIV de ediții, sau la cea mai mare parte a acestora, constituind, astfel, o comunitate științifică stabilă, o adevărată familie de intelectuali uniți în jurul unui obiectiv generos: cunoașterea istoriei, culturii și spiritualității românilor din sud-estul Transilvaniei. Un număr de 15 conferențiari participă pentru prima dată la sesiune, majoritatea dintre ei fiind tineri cercetători, specializați în domeniile istoriei, etnografiei, sociologiei și culturii românești.

De remarcat participarea distinșilor istorici, etnografi, sociologi și arhiviști din cadrul Academiei Oamenilor de Știință, Asociației Ștefadina, Centrului European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Institutului de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu" al Academiei Române, Institutului de Istorie „George Barițiu" al Academiei Române din Cluj-Napoca, precum și din importante muzee, arhive și asociații culturale și a unor cunoscuți seniori ai cercetării în domeniul științelor socio-umane și istorici militari. Spre deosebire de edițiile precedente ale sesiunii, la actuala ediție a crescut numărul conferențiarilor din județele Covasna și Harghita, în rândul cărora se află noii doctori în teologie și istorie, pr. Laurențiu-Gabriel Panciu din Miercurea Ciuc și pr. Marius Banciu din Sărămaș, precum și doctoranzii pr. Elisei Vatamanu din Gheorgheni (întors recent de la o bursă din Germania) și prof. Florentina Teacă, colaboratoarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita.

Din tematica bogată și diversă a comunicărilor ce vor fi prezentate, se remarcă studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1919, respectiv cele care au avut loc între Marea Unire de la 1 Decembrie 1918 și recunoașterea internațională a Marii Uniri, prin Tratatul de pace de la Trianon, noi contribuții documentare referitoare la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea nordului Transilvaniei de sub ocupația străină, aspecte ale conviețuirii interetnice româno –maghiare, în ultimul secol, împlinirea unui sfert de veac de misiune și slujire pastorală de către Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, dar și probleme de actualitate referitoare la: dimensiuni geopolitice ale războiului identitar contemporan; războaie informaționale, psihologice și de imagine; „Telepoliticianul" și manipularea maselor prin presă; provocări ecologice, economice, sociale și politice în inima Țării; discriminarea pe criterii etnice a românilor din județele Covasna și Harghita; aspecte privind o metodologie de analiză comparativă etnopolitică - românii din Covasna și Harghita, românii din Ungaria și maghiarii din România; populism şi naţionalism versus valorile şi obiectivele Uniunii Europene; minoritățile naționale din România de azi – drepturi şi oportunităţi; dinamica fluxurilor migratorii în România, în perioada 2015-2018;proiecte ale unor instituții și asociații culturale pentru afirmarea culturii românești, în Arcul Intracarpatic ș.a.

În programul sesiunii va fi prezentată expoziţia foto-documentară Contribuția învățământului confesional românesc din Treiscaune la Marea Unire organizată de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, filmul documentar Tabla Buții - 1916. Marile Bătălii ale Primului Război Mondial în Carpații de Curbură. Teledetecție și arheologie aeriană, proiect realizat de Muzeul Național al Carpaților Răsăriteni, în cadrul programului național Centenarul Marii Uniriși vor fi lansate și prezentate 15 noi apariții editoriale, între care volumele Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita, ediția a II-a, revăzută și adăugită, de Ioan Lăcătușu și Erich Mihail Broanăr, volum apărut cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019, cu sprijinul Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului și Profesioniștii noștri 25. Ion Giurcă, un „general" pe frontul istoriografiei militare, volum îngrijit și Prefață de Vasile Stancu și Ioan Lăcătușu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2019.

Dintre noutățile ediției din acest an a sesiunii, menționăm: prezentarea volumelor semnate de academicienii Ioan-Aurel Pop și Marius Porumb din Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ion I. Solcanu, dr. Aurica Ichim și scriitoarea Catinca Agache din Iași, pr. prof. dr. Vasile Oltean din Brașov, cercetătorii Dorel Marc din Tg. Mureș, Zeno Milea din Aiud și Daniel Hrenciuc din Rădăuți, prof. Ligia Dalila Ghinea din Sfântu Gheorghe, precum și standul de cărți editate de Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului din București.O comunicare inedită va prezenta regizoarea Manuela Morar din Cluj (autoarea filmului documentar despre Ip și Trăznea), despre deportații din estul extrem al Siberiei.

Comunicările prezentate vor fi publicate în Acta Carpatica nr. 6/2019. Concluziile desprinse în urma dezbaterilor vor fi centralizate și grupate tematic și înaintate, după caz, instituțiilor administrației publice centrale și locale, mediului academic și mass-media.

Și-au adus contribuția la pregătirea sesiunii: unitățile hoteliere Bradul, T.T.S., S.C.T., Montana și Clermont, pensiunile Colț de Rai, Casa din parc, hanul Nufărul Reci, formația de dansuri Junii Covăsneni și interpreții de muzică populară Tudor și Sânziana Mircea, Daria Muntean. Tuturor, organizatorii le adresează sincere mulțumiri.