Banner

Lilia Grinevici și Valentin Popa au discutat despre posibilitatea „implementării articolului lingvistic al Legii Educației din Ucraina”. L-a păcălit Grinevici pe Popa? A consultat Bucureștiul comunitatea românească din Ucraina?

Email Imprimare PDF

13_lilia_grinevici_valentin_popaUcraina și România planifică să semneze un Protocol care să fixeze pozițiile principale privind implementarea articolului lingvistic al Legii Educației. Acesta a fost subiectul principal al discuțiilor dintre ministrul ucrainean al Educației, Lilia Grinevici și omologul său român, Valentin Popa. Întâlnirea a avut loc la Paris în data de 24 mai – informează departamentul ucrainean al Educației, citat de Agenția BucPress, preluat de Romanian Global News.

Potrivit comunicatului de presă al Ministerului Educației de la Kiev, Legea Învățământului adoptată în septembrie 2017 de Parlamentul ucrainean prevede posibilitatea învățării limbii minorităților naționale, dar și în limba minorității naționale. „În același timp, Legea asigură rolul limbii de stat drept instrument al unității sociale și integrității...Legea reparată situația discriminatorie actuală, când copiii minorității naționale posedă foarte rău limba ucraineană", a spus Lilia Grinevici.

Potrivit comunicatului de presă, părțile au discutat și despre preluarea de către Ucraina a experienței României în sfera educației digitale și a manualelor electronice.

Menționăm că Ministerul Educației Naționale al României nu a comentat încă respectiva întâlnire de la Paris, descrisă în culori optimiste de guvernanții de la Kiev.

Agenția BucPress reamintește că adoptarea noii Legi a Educației de către Parlamentul de la Kiev a provocat o adevărată explozie de nemuțumire în spațiul est-european. Nemulțumirea apărută în mediul comunității românești din Ucraina, protestul diplomatic internațional venit dinspre Budapesta, București, Varșovia, Sofia (cu diferită intensitate și insistență), mitingul din fața Administrației Regionale de Stat Cernăuți, organizat de românii din nordul Bucovinei, adoptarea unei rezoluții critice de către APCE și publicarea concluziilor Comisiei de la Veneția – toate acestea reprezintă elemente de puzzle în istoricul dezbaterilor privind necesitatea păstrării învățământului în limba maternă din Ucraina.

La un pol al discuțiilor se află cei ce strigă că li se ia un drept important, un drept dobândit, și nu este constituțional și democratic ca acesta să fie anulat. La un alt pol se află autoritățile și susținătorii politicilor actuale ale Kievului, care declară că minoritățile „pentru prima oară" obțin dreptul de a cunoaște mai bine limba de stat, de a deveni cetățeni activi, „integrați", fără să se mai amintească că nu este admisibil să fie înlocuit un drept cu altul în pofida rezistenței cetățenilor.