Fostul Președinte Traian Băsescu rămâne fără cetățenia Republicii Moldova. Cine sunt cei 5 magistrați care au schimbat sentința peste 4 ore? Reacții!

Email Imprimare PDF

24_csjDoi dintre judecătorii care au pronunțat controversata decizie în cazul cetățeniei lui Traian Băsescu sunt din lista celor 7 demisionari care pleacă din sistem supărați că li se vor tăia salariile. Un altul poartă eticheta de cel mai bogat magistrat de la CSJ, la capitolul terenuri și imobile. Despre un alt judecător din complet, presa scrie că ar fi fost cercetat penal într-un dosar de corupție, iar ultimul este cumnat cu un membru al CSM, transmite www.deschide.md, preluat de Romanian Global News.

De aici, lăsăm la discreția cititorului să desprindă concluzii despre calitatea actului judecătoresc pe care se sprijină sentința respectivă. Ținem să precizăm că inițial cei cinci judecători au decis că ședința se amână, iar peste patru ore - aproape de miezul nopții - au publicat o altă decizie: recursul lui Băsescu se respinge!,

Președinte al completului a fost Iulia Sîrcu, magistratat care spunea zilele acestea că nu poate da sentințe desculță și flămândă. Ea activează la CSJ din 2005. Magistrata a făcut parte din completul de judecată care a obligat statul să transfere companiei Basconslux SRL peste 14 milioane de lei pentru demolarea Stadionului Republican. Deși, Colegiul Disciplinar a decis sancționarea cu mustrare aspră a celor patru judecători de la CSJ, Consiliul Superior al Magistraturii a scutit magistrații de pedeapsă.

Potrivit declarației de avere pentru 2017, Iulia Sîrcu a ridicat un salariu de aproape 323 de mii de lei de la CSJ și un salariu de circa 52 de mii de lei de la Institutul Național al Justiției. Magistrata a primit în 2017 și o pensie de 178 de mii de lei. Familia Sîrcu deține patru apartamente, o casă de locuit, două averi imobiliare și două automobile.

Colegul său demisionar - Dumitru Visternicean - din 2009 și până în 2017 a fost membru al CSM, iar în această perioadă a îndeplinit și funcția de președinte al CSM. În 2011, magistratul a fost decorat de președintele interimar Marian Lupu cu titlul onorific „Om Emerit". Victerniceanu are o experiență de 37 de ani în domeniu.

Magistratul de la CSJ a ridicat în 2017 un salariu de 231 de mii de lei. În declarația de avere Visterniceanu a trecut doar un apartament pe care l-a dobândit în 2007. Magistratul nu deține alte terenuri, case sau automobile.

Despre Galina Stratulat - presa scria în 2016 că ar fi vizată într-un proces penal pentru trafic de influenţă, iniţiat de Centrul Naţional Anticorupţie. Cel puţin asta reiese dintr-un document transmis presei de o persoană anonimă. Ordonanţa de începere a urmării penale a fost înregistrată pe 7 iunie 2016 şi este semnată de ofiţerul CNA, Iurie Mitreanu. Aceasta, împreună cu alți colegi de la CSJ ar fi bănuiţi că ar fi primit bani pentru a adopta o hotărâre de respingere a unui recurs depus la CSJ de o companie privată.

Stratulat este unul dintre judecătorii care a luat acea decizie din 22 aprilie 2015, prin care statul urma să achite firmei „Basconslux" peste 14 milioane de lei după ce ar fi efectuat lucrări de demolare a Stadionului Republican. Colegiului Disciplinar al CSM a constatat atunci în acţiunile judecătorilor CSJ, Iulia Sârcu, Iuliana Oprea, Galina Stratulat şi Ion Druţă, reprezintă o abatere disciplinară, aplicându-le „mustrare".

Dumitru Mardari este magistratul de la CSJ cu cele mai multe locuințe. El susține că a privatizat în 2013 un apartament de peste 313.400 de lei, iar altele două de le-a primit prin succesiune sau moștenire, valoarea fiind de 77.500 de lei și, respectiv, 18.200 de lei. Acesta a mai moștenit în același an un garaj de circa 1.760 de lei și o casă de 81.625 de lei, precum și un alt tip de imobil de 41.380 de lei. Anul trecut, reprezentantul CSJ s-a ales prin aceeași metodă cu două apartamente, unul de peste 121 de metri pătrați (776.030 de lei), iar altul – de peste 87 metri pătrați (468.630 de lei), o casă de 60,6 metri pătrați (11.360 de lei), 11 imobile de alte tipuri în valoare totală de 68.124 de lei și un garaj de 39.971 de lei, iar alt garaj l-a obținut prin decizia preturii. În total acesta a moștenit 20 de imobile dintre care 15 în 2016. Ca și în cazul caselor, a moștenit 4 terenuri agricole și trei intravilane, valoarea terenurilor intravilane fiind de 97.445 de lei, iar a celor agricole – de 63.111 de lei. În același timp, el a intrat în 2016 în posesia a altor 3 terenuri agricole în valoare de 35.441 de lei. În urma unui control realizat de CNI în 2014, s-a stabilit că soții Mardari dețin 17 acțiuni la SA Elipi.

Nicolae Craiu este cumnat cu membrul Consiliului Superior al Magistraturii Gheorghe Avornic.

Fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase, susține că nu a fost niciodată un fan al lui Traian Băsescu, dar condamnă gestul președintelui Igor Dodon de a-i retrage cetățenia R. Moldova, precum și cel al judecătorilor „cu pașapoarte românești" care i-au dat dreptate socialistului.

„Am fost unul din puținii care au avut o atitudine mai rezervată față de Traian Băsescu. Cu toate acestea, în problema retragerii cetățeniei moldovenești, atitudinea personală față de Traian Băsescu este ultimul lucru care contează. Încercarea de a supune analizei deciziile judiciare la acest subiect, din punct de vedere al dreptului, nu ar fi altceva decât o manifestare de cretinism. Recunoașterea „legalității" decretului lui Igor Dodon nu este nici măcar despre Traian Băsescu", scrie acesta pe blogul său.

Potrivit lui Tănase, este vorba despre milionul de moldoveni, care și-au schimbat viața datorită cetățeniei pe care statul român a oferit-o cu atâta larghețe basarabenilor.

„Este despre sutele de mii de tineri care au făcut carte în România. Este despre miile de tineri care fac studii gratuite în Occident în cele mai bune universități din Europa, doar grație pașaportului românesc pe care îl dețin. Este despre miile de grădinițe renovate din banii românilor. Este despre satele din lunca Prutului reconstruite din temelie pe banii contribuabililor români. Este despre Muzeul de Istorie, despre Sala cu Orgă și despre tot ce a făcut România bun pentru „frații" de peste Prut. Este despre România care avut înțelepciunea să nu le răspundă niciodată moldovenilor cu aceeași monedă la românofobia mai mult sau mai puțin camuflată, care bântuie „spațiul mioritic". Este despre noi. Este o decizie despre președinții R. Moldova care, după încheierea mandatelor de stataliști, merg pe furiș să depună jurământul față de statul român. Este despre marea majoritate a magistraților, care dețin pașapoarte românești, dar și despre elementarul bun-simț. Este despre mancurtul pe care așa și nu reușim să-l scoatem din noi", a răbufnit acesta.

Alexandru Tănase spune că decizia președintelui Nicolae Timofti de a-i acorda cetățenia lui Traian Băsescu a fost una simbolică, un semn de recunoștință pentru statul român, „fără de care parodia de stat de pe malurile Bâcului ar fi degradat rapid într-un fel de RASSM sau „ПМР"".

„Retragerea acestei cetățenii în Anul Centenarului Marii Uniri este la fel de simbolică. Un gest profund „frățesc", cum s-ar spune. Poate ar fi bine ca la viitoarele alegeri Dodon și gruparea sa să ia majoritatea constituțională. Poate măcar atunci vom încerca să prețuim ceea ce avem", a conchis Tănase.

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Parteneri din Basarabia

Newsletter



Facebook