Banner

Parlamentul Ucrainei continuă examinarea proiectului de Lege privind asigurarea funcționării limbii ucrainene în a doua lectură

Email Imprimare PDF

În data de 12 martie 2019 Rada Supremă a Ucrainei a examinat în a doua lectură proiectul de lege nr. 5670-d/2019 – "Cu privire la asigurarea funcționării limbii ucrainene ca limbă de stat", fiind discutate și supuse la vot doar 120 de amendamente din 2082, scrie Marin GHERMAN pentru Agenția BucPress, preluat de Romanian Global News.

Examinarea celorlalte amendamente va continua în data de 13 martie. Luând în calcul ritmul destul de lent al examinării amendamentelor și dorința parlamentarilor de a supune la vot fiecare modificare în mod individual, analiza parlamentară a tuturor amendamentelor ar putea să dureze până la o săptămână. Mai mult decât atât, luând în calcul numărul foarte mic de deputați prezenți în sala de sesiuni a Radei Supreme, este puțin probabil scenariul votării unor amendamente semnificative la proiectul de lege.

Deputatul poporului din Ucraina, Grigore Timiș, etnic român, a propus 12 amendamente la proiectului de Lege privind asigurarea funcționării limbii ucrainene, una dintre acestea fiind respinsă în data de 12 martie. Mai multe amendamente ale deputatului care îmbunătățesc proiectul de lege în direcția păstrării drepturilor minorităților naționale, au fost respinse de comitetul pentru Cultură a Parlamentului de la Kiev sau luate în calcul în noua redacție a Legii (varianta soft) a acestui comitet.

Așadar, se creează impresia că fracțiunile parlamentare special tergiversează procesul de examinare a proiectului de lege și aceasta din două motive posibile:

1) Din motivul nedorinței de a vota legea până la primul tur al alegerilor prezidențiale din 31 martie (legea ar putea fi una cu efecte electorale imprevizibile pentru Blocul Petro Poroșenko);

2) Numărul redus de aleși ai poporului în sala parlamentului face imposibilă adoptarea unor amendamente importante, fiind păstrat textul proiectului de lege agreat de autori pentru ședința finală.

De precizat că Dunja Mijatovic, comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, a cerut parlamentarilor ucraineni să amâne adoptarea proiectului de lege nr. 5670-d, considerând că este fi greșit ca legea să fie adoptată în perioada preelectorală.

Proiectul de lege reprezintă în forma actuală o mare lovitură împotriva minorităților naționale, inclusiv împotriva românilor din regiunile Cernăuți, Odesa și Transcarpatia.

Autorii proiectului de lege privind limba ucraineană au exclus din text o prevedere importantă pentru minoritățile naționale. Așadar, a fost exclus aliniatul: „Statutul limbii ucrainene ca limbă de stat nu poate să fie un temei pentru încălcarea drepturilor lingvistice sau ale necesităților lingvistice ale persoanelor aparținând minorităților naționale". Acest articol de mare importanță pentru românii din Ucraina este considerat de autorii proiectul de lege fiind unul inutil și speculativ.

Pentru apărarea limbii ucrainene, legislatorul de la Kiev propune numirea de către Cabinetul de Miniștri al Ucrainei a unui Împuternicit pentru Apărarea Limbii de Stat. Este propusă crearea Comisiei Naționale pentru Standardele Limbii de Stat, care va verifica nivelul de cunoaștere a limbii ucrainene mai ales în cazul persoanelor care vor să obțină cetățenia ucraineană, dețin funcții de stat sau lucrează în instituțiile finanțate de stat.

O grea lovitură pentru etnicii români din Ucraina este articolul 21 al proiectului de lege privind limba ucraineană, care prevede editarea presei scrise doar în limba de stat. Dacă redacțiile doresc să editeze ziarul sau revista în altă limbă, ei trebuie să traducă integral conținutul articolelor în limba de stat. Așadar, în cel mai bun caz, presa românească scrisă va deveni bilingvă. Art. 21 prevede: „Toate versiunile lingvistice trebuie să apară sub același nume, să corespundă conținutul, volumul și modalitatea de tipar, edițiile trebuie să aibă aceeași numerotație și să fie tipărite în aceeași zi".

Dacă redacția își dorește să editeze un ziar în limba română integral, de exemplu, aceasta va trebui să garanteze editarea unui ziar cu același nume, dar tradus integral în limba ucraineană, care va putea fi abonat sau cumpărat. În același timp, toate cheltuielile de traducere și de tipar vor fi pe seama editorilor, în caz contrar va fi retrasă licența. Art. 21 prevede, de asemenea, că „în zona distribuirii unui organ de presă trebuie să fie distribuită aceeași ediție în limba ucraineană".

Vor avea de suferit și editurile, care vor fi obligate să scoată cărți în limba ucraineană în proporție de cel puțin 50% pe parcursul unui an. Însă, legislatorul face unele excepții pentru librăriile și editurile care distribuie cărți în una din limbile oficiale UE, ceea ce nu se referă și la presă.

Proiectul de lege se referă și la anunțuri (afișe) stradale. Acestea trebuie să fie amplasate în formă scrisă doar în limba ucraineană sau în limba ucraineană cu traducere în limba română / altă limbă. Așadar, un primar nu poate pune un anunț la intrarea în primărie doar în limba română, ci în două limbi concomitent sau doar în limba de stat.

 

Cele mai citite ştiri

Publicitate