Banner

Românii din Serbia, Ucraina şi Bulgaria cer sprijinul statului român pentru stoparea procesului de asimilare…Îi aude cineva?

Email Imprimare PDF

01_romanii_din_serbia_universitatea_de_varaReprezentanţii comunităţilor româneşti din Serbia, Ucraina şi Bulgaria au cerut, marţi, la lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, sprijinul statului român pentru a-şi păstra identitatea naţională, afirmând că sunt supuşi unui proces continuu de asimilare şi deznaţionalizare în ţările în care trăiesc, transmite Gina Ștean pentru www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

Dr. Predrag Balaşevici, preşedintele Partidului Neamului Românesc din Timoc, Serbia, a vorbit despre situaţia extrem de dificilă a comunităţii româneşti din această zonă, care nu dispune de şcoli şi mass media în limba română şi întâmpină probleme mari în asigurarea accesului la serviciu religios în limba maternă.

"Suntem o comunitate destul de mare, cu 154 de localităţi pur româneşti, 46 de localităţi mixte, o populaţie între 250 şi 300 de mii de români care niciodată în istorie nu a beneficiat de dreptul de a învăţa limba română la şcoală. (...) Conştiinţa naţională a românilor din Timoc este undeva la pământ, din cauză că aşa ne-au tratat sârbii. Dar, pe de altă parte, ce a făcut România în toţi anii aceşti? A dormit? Nu a făcut nimic. (...) Este membru în UE, este partener strategic cu SUA, dacă România astăzi nu poate să ne ajute, că are un cuvânt greu de spus în Balcani, când o să ne ajute, când ne vom pierde identitatea? Atunci o să fie prea târziu. Orice zi, orice lună, orice an pe care le pierdem nu le mai putem întoarce", a declarat Predrag Balaşevici.

Acesta a reclamat faptul că ambasadoarea României în Serbia nu i-a vizitat niciodată pe românii din Valea Timocului, în cei de trei ani de când se află la Belgrad, şi că reprezentanţii statului români nu cunosc situaţia reală cu care se confruntă aceştia şi nici nu se implică în rezolvarea problemelor lor.

Predrag Balaşevici a punctat faptul că procesul de deznaţionalizare şi asimilare a românilor din Valea Timocului, care durează de două secole, ajunge "într-o fază finală" şi situaţia acestei comunităţi va fi din ce în ce mai grea, dacă nu se va face nimic pentru stoparea acestuia proces.

La rândul său, Zavişa Jurj, preşedintele Asociaţiei pentru Cultura Românilor-Vlahilor "Ariadnae Filum" din Serbia, a spus că, lipsiţi de şcoli, mass media sau biserică în limba maternă, românii din Valea Timocului se află în ultima fază de asimilare şi că este nevoie urgentă de sprijinul statului român.

El a amintit că un mare succes al românilor din Valea Timocului a fost construirea, cu sprijinul comunităţii, a zece biserici în care se slujeşte în limba română, după 200 ani, dar că este nevoie de o strategie bine gândită a statului român în ceea ce priveşte această comunitate.

"Statul ar trebui să ne sprijine, nu vorbesc aici de fonduri, ci de o politică, o strategie gândită şi când e vorba de noi şi Serbia e foarte simplu, pentru că România şi Serbia, în 2012, au semnat un protocol care prevede ce trebuie făcut pentru comunitatea românească din Serbia. Până acum nu s-a împlinit nimic. O bună parte din familiile trecute la oraş nu-şi mai învaţă copiii româneşte, nemaifiind cu bunicii nu mai ştiu ce e un obicei, o tradiţie românească, un dans popular românesc, o sărbătoare. În oraşe, cred că zeci de mii de români sunt pierduţi", a atenţionat Zavuja Jurj.

La rândul său, Anatol Popescu, preşedintele Asociaţiei Basarabia a românilor din regiunea Odessa (Ucraina) a vorbit despre agravarea situaţiei învăţământului în limbile minorităţilor din această ţară, punctând faptul că numărul şcolilor cu predare în limba română este în continuă scădere, iar dispariţia şcolilor va duce la dispariţia comunităţii româneşti.

"Mai ales în ultimii cinci ani, odată cu agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei, s-a agravat situaţia învăţământului românesc şi în general a învăţământului în limbile minorităţilor naţionale din Ucraina, din care face parte şi minoritatea românească. Profitând de lupta cu rusificarea, statul ucrainean, paralel, scapă şi de restul elementelor naţionale (...) Românii din Ucraina, din cele trei regiuni (Cernăuţi, Transcarpatia, Odessa - n.r.) aveau 111 şcoli, acum doi ani în care se predau materiile şi în limba română, dintre care şcoli cu predare integrală în limba română sunt foarte puţine. Spre exemplu, în Sudul Basarabiei, anul acesta, avem numai două (...) în care învaţă, în total, aproximativ 450 de copii. Dacă dispar aceste şcoli, care au rezistat peste două valuri de rusificare şi încă se mai menţin peste al treilea val de ucrainizare, dacă dispar, dispărem noi ca naţiune, în zonă", a arătat Anatol Popescu.

Acesta a spus că asimilarea se face şi cu alte metode, cum ar fi ucrainizarea numelor şi prenumelor româneşti, precum şi a toponimelor româneşti în zonă, dar şi implicarea statului ucrainean în Biserica ortodoxă românească.

Reprezentantul românilor din Ucraina a spus că trebuie să se intervină de urgenţă prin implicarea şi prezenţa activă a diplomaţiei române şi a instituţiilor de resort de la Bucureşti.

"Suntem dezamăgiţi, am avut tot felul de dialoguri cu majoritatea guvernărilor care au fost în ultimii 20 ani. (...) Este loc de foarte mult, avem toată deschiderea să ajutăm la o cauză comună, fiindcă dacă dispare centura de aur a românilor din jurul României, are o problemă mare cetatea noastră, Ţara Mamă", a spus Anatol Popescu.

Şi românii din Bulgaria au vorbit de procesul de asimilare la care sunt supuşi, despre faptul că nu sunt recunoscuţi ca minoritate naţională şi că nu au şcoli cu predare în limba română, dar nici mass media sau serviciu religios în limba maternă, iar ajutorul de la Ţara Mamă este total insuficient.

Lucrările Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului vor continua miercuri, când se vor discuta problemele cu care se confruntă românii din Harghita şi Covasna.

 

Cele mai citite ştiri

Publicitate