Banner

Propunerea Guvernului de la Chișinău pentru negocierile în formatul 5+2 de la Bratislava. Când va înțege Bucureștiul că modul în care se rezolvă problema transnistreană reprezină o problemă de securitate națională pentru România?

Email Imprimare PDF

01_problema_transnistreana_problema_romanieiDeschide.MD publică proiectul Declarației cu privire la intensificarea eforturilor comune ale mediatorilor și observatorilor în formatul de negocieri 5+2 în atingerea unei reglementări atotcuprinzătoare a conflictului transnistrean. Documentul a fost expediat de către Cancelaria de Stat Membrilor Mecanismului de coordonare pe problema transnistreană. Transmite Romanian Global News citând www.deschide.md.

Amintim că Deputatul Partidului Democrat, Pavel Filip, a semnat o interpelare pe numele prim-ministrului Maia Sandu solicitându-i să se exprime pe marginea unui document pe care deputații l-au primit în ziua de 26 septembrie și în care se regăsesc principiile de reglementare determinată a conflictului transnistrean. Acest document ar urma să fie semnat la Bratislava urmare a rundei de negocieri în format 5+2 ce va avea loc în zilele de 8-10 octombrie și presupune crearea a două entități de drept distincte într-un stat reunificat.

Totodată Maia Sandu a declarat că La Bratislava nu va fi semnat nimic ce ar contravine intereselor Republicii Moldova: „Pot să vă asigur că la Bratislava, Republica Moldova nu va semna niciun angajament care să contravină intereselor naționale ale Republicii Moldova. Vă asigur de acest lucru... Nu există, la moment, condiții interne și externe pentru o soluție imediată, o soluție politică. Ceea ce ne preocupă și ceea ce putem să facem este să luptăm cu schemele de corupție, cu contrabanda din Transnistria și, sper, în următoarele săptămâni să ajungem să semnăm protocoalele cu Ucraina, astfel încât să se majoreze numărul puncte de control comun", a menționat premierul după ședința Guvernului.

Punctul 3 spune că semnatarii vor saluta deciziile legislative și dezvoltarea multilaterală în RM a caracterului polietnic a relațiilor sociale, eforturile de creare de creare a unei atmosfere de toleranță și a dialogului interetnic și de asemenea recunoașterea drept valoare fundamentală diversitatea culturală, etnică și lingvistică. Acestea vor contribui la asigurarea unei păci sociale, a încrederii și consensului și înțelegerii în societatea moldovenească.

În special, punctul de 4 din declarație, că problema transnistreană va fi rezolvată în baza suveranității și integrității teritoriale Republicii Moldova, în hotarele recunoscute internațional, cu statut special pentru Transnistria care ar garanta plenar respectarea drepturilor omului, drepturilor politice, economice și sociale a populației și vom contribui la atingerea acestui scop comun, prin elaborarea în comun a unui model viabil pentru rezolvarea definitivă a problemei transnistrene, în conformitate cu cele menționate mai sus.

Pavel Filip a concluzionat că această declarație presupune „Introducerea unui sistem de garanții în dezavantajul Republicii Moldova (din pachetul Berlin Plus) prin care se încearcă a crea două entități de drept distincte într-un stat reunificat și stimularea creării unui sistem juridic paralel supranațional printr-un document asumat.

Filip mau spune că declarația înseamnă plasarea regiunii transnistrene ca subiect cu drepturi egale și participarea în luarea deciziilor pe principul de paritate la orice nivel al procesului de reglementare a conflictului și acreditarea ideii recunoașterii acestei calități a regiunii transnitrene la nivel internașional cu un statut consacrat, fără a avea o abordare comprehensivă.

În timp ce dincolo de Prut Berlinul și Moscova fac aranjamente favorabile Rusiei, la București nimeni nu pare preocupat, dincolo de declarații sforăitoare, de aceaste aranjamente care pot afecta grav securitatea națională a României și a românilor din Basarabia.

În timp ce instituțiile de forță de la București sunt băgate până în gât în politică, dar nu pentru a influența pozitiv deciziile ci doar pentru a-și asigura noi privilegii, Rusia și Germania, în complicitate cu „europenii" de la Chisinău, trasează noi frontiere de securitate urmând în esență, planul Kozac, plan care lovește puternic în interesele de securitate ale României.