Banner

Der Spiegel: Turcia îşi întinde tentaculele în Balcani. RGN: România, care are sute de mii de români în Balcani, unde este?!

Email Imprimare PDF

01_der_spiegelO analiză a Der Spiegel vorbeşte despre interesul crescut în ultimii ani al Turciei pentru Balcanii de Vest, pe care încearcă să-i atragă în sfera sa de influenţă prin "ancore" economice, culturale şi religioase. Publicaţia germană semnalează totodată golurile din planul lui Erdogan de a-şi prezenta ţara drept un model alternativ la UE, scrie Rador, preluat de Romanian Global News.

"Inspirat de Imperiul Otoman, Erdogan încearcă să consolideze influenţa Turciei în Balcanii de Vest" constată revista germană, la fel ca multe alte publicaţii occidentale în ultimii ani. "Serbia, Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Bosnia și Herțegovina și Kosovo s-au aflat mult timp sub stăpânire otomană, așa cum se poate observa în vestigiile arhitectonice din regiune. Ankara vede însă şi alte puncte de legătură istorică și religioasă cu aceste șase țări", scrie Der Spiegel, prezentând punctul de vedere al lui Dusan Reljic, specialist în probleme legate de Balcani al Fundaţiei germane de Ştiinţă şi Politică: "În Turcia se crede că datorită istoriei există o afinitate etnică şi religioasă cu unele grupuri de populaţii din Balcani şi îi consideră pe musulmanii de acolo fraţi întru credinţă". Dar adevărul este că există mari diferenţe între musulmanii din Turcia şi cei din ţările balcanice.

Turcia îşi sporeşte implicarea în Balcani

În ultimii ani, Turcia a încercat tot mai mult să-și consolideze prezența economică, politică și religioasă în Balcanii de Vest. În Albania, a investit în companii aeriene, companii de telecomunicații, proiecte de infrastructură și bănci. Cea mai veche universitate privată a țării este în mâini turcești, în timp ce Edi Rama îl vede pe Tayyip Erdogan drept un "prieten apropiat", iar acesta chiar a participat la nunta fiicei președintelui turc, Sümeyye.

Similară este şi "infiltrarea" Turciei în Kosovo, unde aeroportul din Pristina se află în mâinile unei companii controlate de partidul lui Erdogan, la fel ca şi reţeaua de alimentare cu curent electric a ţării. Şi la Skopje aeroportul este administrat de o companie turcească, iar Ankara cultivă relaţii strânse cu Bosnia şi Herţegovina, subvenţionând călătoriile din această ţară spre Turcia.

În centre culturale se predau cursuri de limbă turcă și, pe lângă toate acestea, Turcia a investit atât în bănci, cât și în proiecte de infrastructură, încercând în același timp să consolideze relațiile religioase, de ex. prin instruirea imamilor. În Serbia, pe care Erdogan a vizitat-o din nou luna trecută, însoțit de 200 de oameni de afaceri (!), Turcia își afişează prezența în sectorul energetic, inclusiv prin construirea unei conducte de gaz care leagă cele două țări.

În același timp, Turcia se ocupă de repararea și reconstruirea moscheilor în toată regiunea şi îşi duce politica externă inclusiv prin export de seriale despre povești de dragoste din Imperiul Otoman.

Turcia, un partener util, dar nu poate înlocui UE

Cel care a venit cu ideea unui demers neotoman de ataşare a unor ţări islamice la interesele Turciei a fost fostul premier Ahmet Davutoglu. Deși între timp a rupt relaţiile cu Tayyip Erdogan, ideile sale continuă să direcţioneze politica externă a Turciei. "Veto-ul Franţei din luna octombrie faţă de începerea negocierilor de aderare la UE de către Albania și Macedonia de Nord a stârnit temeri că Balcanii se vor orienta din ce în ce mai mult către Turcia - mai ales dacă cineva își amintește imaginile din luna iulie, cu albanezi sărbătorind arborarea unor steaguri turceşti la Tirana, unde în acest an a fost inaugurat un monument pentru victimele loviturii de stat eșuate din Turcia. Dar în realitate, Erdogan supraevaluează fascinaţia pe care o exercită în Balcani", comentează revista germană, redând părerea unor specialişti conform căreia în timp ce Turcia se prezintă drept o ţară aliată crezând că se bucură de o mare apreciere în Balcani, ţările din regiune o abordează ca pe un aliat util pentru a-şi promova interese pe termen scurt faţă de statele occidentale. Potrivit lui Florian Bieber, directorul Centrului de Studii pentru Europa de Sud-Est al Universităţii Karl Franzens din Graz, Austria, acest lucru a fost făcut în ultimul timp atât de Kosovo, cât și de Albania pentru a exercita presiuni asupra UE. Bieber consideră că Balcanii de Vest nu se vor reorienta spre Turcia, chiar dacă întârzierea procesului de aderare la UE a provocat dezamăgire în principal în țările în care populația musulmană este predominantă.

Un motiv în plus este faptul că represaliile lansate de Erdogan împotriva disidenților după tentativa de lovitură de stat din iulie 2016 a afectat negativ imaginea Turciei, care părea în ochii multora de prin Balcani drept un model de democrație musulmană. Erdogan a cerut țărilor din regiune să-i predea pe guleniştii suspecţi - și într-un caz a şi reuşit extrădarea a șase profesori turci din Kosovo - ceea ce a provocat îngrijorare și suspiciune faţă de Ankara în regiune. Din acest motiv "UE este în percepţia statelor din Balcanii de Vest mai atractivă decât Turcia, care nu le poate oferi aceleași avantaje economice și culturale", concluzionează articolul din Der Spiegel.