Banner

Poetul, prozatorul și publicistul Nicolae Dabija a fost omagiat în cadrul unei ceremonii organizate de Academia de Științe a Moldovei

Email Imprimare PDF

19_nicolae_dabija_ceremoniePoetul, prozatorul și publicistul Nicolae Dabija a fost omagiat luni, 16 iulie, în cadrul unei ceremonii festive organizate de Academia de Științe a Moldovei. Autor a peste 80 de volume de poezii, eseuri și publicistică, Nicolae Dabija, care este membru corespondent al AȘM și membru de onoare al Academiei Române, a împlinit, la 15 iulie, 70 de ani, transmite Radio Chișinău, preluat de Romanian Global News.

În discursurile lor, academicieni și oameni de cultură de pe ambele maluri ale Prutului, au subliniat contribuția lui Nicolae Dabija la dezvoltarea literaturii române în Basarabia și rolul pe care l-a jucat alături de alți scriitori în procesul de emancipare națională la sfârșitul anilor 80, începutul anilor 90.

Președintele Uniunii Scriitorilor din Moldova, Arcadie Suceveanu s-a referit la autenticitatea operei lui Nicolae Dabija.

„În contextul în care se află astăzi cultura în general, literatura fiind una excesiv de abstractă, de ludică, poezie, scrisul lui Nicolae Dabija și-a păstrat calitățile de fruct autentic, de fruct rar. Cu siguranță că acest fruct păstrează, concentrează adună aroma, culoarea, sevea, clorofila acestui pământ, a pământului Basarabiei românești."

Ne-a sensibilizat prin intermediul operei sale asupra rolului clasei și cărturarului în spațiul nostru terorizat de istorie a menționat în discursul său eminescologul și academicianul Mihai Cimpoi.

„Poate cea mai complexă personalitate culturală din Basarabia, unul din cei mai seamă poeți contemporani, cercetător profund și original al litereturii vechi românești, autor de manuale școlare, animator al vieții politice, și credem că, nu exagerăm, un eminetn publicist."

Născut la 15 iulie 1948, în satul Codreni Raionul Cimișlia, Nicolae Dabija este nepotul arhimandritului Serafim Dabija, unul din martirii duhovnicești români, deportat în Gulag în 1947.

În calitate de redactor șef al săptămânalului „Literatura și Arta", editat de Uniunea Scriitorilor din Moldova, a avut un rol important în lupta de renaștere națională, fiind, la sfârșitul anilor 89, una dintre cele mai importante publicații care susținea revenirea la grafia latină și decretarea limbii române ca limbă oficială în RSS Moldovenească.