Banner

Problemă de securitate națională la fel de gravă ca și amenințările Rusiei! Minim istoric al natalităţiiîn România, în 2018. Românii fac copii, dar nu-i mai fac în România

Email Imprimare PDF

01_nataliatateAnul 2018 a însemnat un minim istoric de copii născuţi în România, cei mai puţini din ultimii 50 de ani. Exodul tinerilor şi instabilitatea politică şi economică sunt doar câteva dintre motivele pentru care s-a ajuns aici, transmite www.adevarul.ro, preluat de Romanian Global News.

Instabilitatea financiară, cea politică şi fenomenul migraţiei şi-au pus amprenta asupra dorinţei românilor de a deveni părinţi, anul trecut fiind unul dezastruos din acest punct de vedere. Mai exact, în 2018, în România s-au născut cei mai puţini copii din ultimii 50 de ani. Concluzia alarmantă aparţine Institutului Naţional de Statistică (INS) ai cărui specialişti atrag atenţia că anul trecut s-au născut 173.000 de copii, în condiţiile în care în anul 2011, considerat an de criză, s-au născut peste 180.000 de copii.

Natalitatea a scăzut constant din 1990

Potrivit datelor Academiei Române şi INS, anual între 1970 şi 1989 s-au născut câte 360.000 copii, în medie. În 1989 s-au născut 369.000 copii, iar în 1990, numărul a fost de 314.746. De atunci, natalitatea a scăzut aproape continuu, cu uşoare reveniri. Specialiştii susţin că numărul mare de copii născuţi până în 1990 are legatură directă cu decretul dat de comunişti în 1966, prin care femeile nu aveau voie să facă avort.

„Un motiv pentru care s-a înjumătăţit numărul de copii este momentul 1990. Atunci au început să aibă voie şi femeile din România să avorteze. Prin urmare, generaţia născută în 1990 a fost la vreo 75% din cea născută în 1989, iar cea din 1991 era deja la 60% din cea născută în 1989, după care a tot scăzut. Jumătate dintr-o generaţie anterioară înseamnă că şi numărul de femei care pot să nască în 2018 şi care sunt născute în principal în jurul acelor ani este mai mic decât era acum 30 de ani", a spus sociologul Bogdan Voicu.

Efectele scăderii natalităţii deja se văd, atrag atenţia experţii. „E o statistică alarmantă, care ar trebui să ne îngrijoreze. Natalitatea a scăzut în primul rând din cauza instabilităţii financiare, pe care foarte mulţi români o resimt. Există temeri legate de viitorul pe care aceştia l-ar putea asigura propriilor copii. Am remarcat o teamă de implicare. Mai grav este că cei care preferă să nu mai conceapă copii sunt din pătura de mijloc. Aproape că au renunţat să mai facă copii. Nesiguranţa zilei de mâine este un motiv care îi sperie pe românii care ar putea deveni părinţi", a declarat, pentru „Adevărul", psihologul Ilie Marinescu.

Potrivit acestuia, o altă tendinţă care se remarcă în ultimii ani e faptul că cei care devin părinţi se rezumă la a face un singur copil. În rare situaţii mămicile respective se încumetă să mai facă şi un al doilea copil. Motivul este acelaşi: instabilitatea financiară şi nesiguranţa zilei de mâine. „Se feresc să facă mai mulţi copii, pentru că au experienţa familiei de provenienţă, în care s-au confruntat cu probleme financiare şi cu neajunsuri", a completat psihologul.

Românii fac copii, dar nu-i mai fac în România

Exodul cu care se confruntă ţara noastră e un alt motiv pentru care România a ajuns în situaţia de a înregistra cele mai puţine naşteri în 2018. Tot anul trecut, numărul tinerilor cu vârste cuprinse între 25 - 40 de ani care au plecat în străinătate a depăşit cu mult aşteptările specialiştilor. Iar fenomenul migraţiei a continuat şi în prima lună din 2019.

„Românii fac copii, dar nu-i mai fac în România. Românul e tradiţional, vrea copii, e pentru familie, dar nu aici. Nu e mulţumit nici de sistemul de sănătate, nici de cel educaţional. Vrea să trăiască mai bine, pentru copii în principal. Şi atunci pleacă şi îi face în altă parte, asta e realitatea. Dacă ne uităm în statisticile statelor unde românii pleacă la muncă o să vedem că acolo românii fac copii. În străinătate, tinerii au şansa să îşi clădească un nivel de trai mai bun şi au parte de stabilitate, care aici lipseşte", explică şi Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame.

Soluţia salvatoare: migranţii veniţi aici să muncească

Fractura între ceea ce se raportează la nivel guvernamental că se întâmplă cu România şi ceea ce resimt cetăţenii ca nivel de trai îi determină pe cei tineri să plece, completează reprezentanta societăţii civile. Se estimează că, în total, patru milioane de români au plecat în afara ţării.

„Vom asista în continuare la scăderea numărului de nou născuţi dat fiind fenomenul migraţiei. Pe de altă parte, prin aceeaşi tendinţă de scădere a natalităţii au trecut şi alte ţări europene şi au rezolvat problema prin migranţi. Întâmplarea face că Spania şi Italia şi-au rezolvat problema natalităţii cu migranţi români. Aşa o să facem şi noi. E inevitabil. O să atragem oameni din alte părţi, care câştigă mai prost în ţara lor şi vin în România: chinezi, turci, thailandezi", susţine sociologul Bogdan Voicu.

Deja la nivel guvernamental s-a discutat despre nevoia de a atrage 20.000 de lucrători străini doar la nivelul anului 2019. „Din aceştia vor pleca 2.000, dar vor rămâne 18.000, care se vor stabili aici şi vor întemeia familii", apreciază sociologul.

Totuşi, Bogdan Voicu afirmă că deşi s-a tot discutat despre o posibilă falimentare a sistemului de pensii în viitorul nu foarte îndepărtat, nu se pot face încă previziuni clare. „Spre exemplu, în 1990, în Italia, se discuta despre cum sistemul de pensii va deveni falimentar pentru că nu mai are cine să lucreze. Între timp, productivitatea muncii a crescut, au primit migranţi şi au rezolvat problema. Sunt şanse mari ca şi noi să facem la fel", a completat sociologul.

„Populaţia României va scădea mai dramatic şi mai rapid decât ne aşteptam, iar asta trebuie să genereze îngrijorare pentru nişte previziuni economice pe termen lung"

Ana Măiţă,

preşedinte Asociaţia Mame pentru Mame

Românii decid să devină părinţi după 30 de ani

Şi medicul primar Chadi Muheidli spune că familiile în România nu se mai întemeiază atât de uşor, necesităţile de zi cu zi determinându-i pe tineri să amâne momentul în care devin părinţi.

„Am pacienţi care, deşi au un venit lunar bun, au aşteptat să facă un credit pentru o casă, au decis să se bucure de relaţia lor câţiva ani, să se plimbe, iar copilul a venit în plan pe la 33 - 35 de ani. În contextul în care susţinerea natalităţii se face doar printr-o indemnizaţie lunară, iar alte aspecte cum ar fi urmărirea gravidei, o naştere în condiţii optime, susţinerea mamei pentru reinserţie la locul de muncă, creşterea şi educarea copilului după cei doi ani de concediu rămân cu precădere în grija familiei, este greu de presupus că acest trend descendent se va schimba în perioada următoare", a declarat ginecologul pentru „Adevărul".

Totodată, acesta susţine că multe mămici se tem să rămână acasă pentru că îşi vor pierde astfel statutul dobândit la locul de muncă, dar şi că vor ieşi din rutină. „Creşele sunt puţine, cele cu plată nu sunt accesibile tuturor, iar bunicii nu reprezintă întotdeauna o variantă", conchide Chadi Muheidli.

Stresul zilnic influenţează fertilitatea cuplurilor

Spre deosebire de anii de dinainte de 1990, stresul şi anexietatea influenţează foarte mult fertilitatea cuplurilor. Infecţiile şi bolile netratate în cazul femeilor le pot afecta sănătatea, arată medicul Muheidli.

În ceea ce-i priveşte pe bărbaţi, consumul de alcool, tutunul dar şi munca fără pauze sunt doar câteva dintre motivele pentru care pot ajunge în situaţia de a se confrunta cu probleme legate de fertilitate.

„Tot mai multe cupluri se gândesc mai întâi la carieră şi la confortul material. Ajung la să îşi dorească un copil la 30 - 35 de ani, când fertilitatea femeii începe să scadă, iar o sarcină poate fi obţinută mai greu. Riscurile cresc şi ele după 35 de ani, iar probabilitatea unui al doilea copil este deseori de nediscutat", spune ginecologul.