Banner

Manifestare de doliu la Lunca Herței în memoria martirilor neamului românesc

Email Imprimare PDF

01_lunca_herteiLa 10 februarie 2019 la Lunca Herței, regiunea Cernăuți, a avut loc o manifestare de doliu în memoria martirilor neamului românesc, secerați de gloanțele grănicerilor sovietici în timpul masacrului sângeros din iarna anului 1941 – notează Agenția BucPress, preluat de Romanian Global News.

Manifestarea de comemorare a avut loc la inițiativa primăriei comunei Mahala, care a organizat recent, în cimitirul satului, o pomenire a eroilor neamului. Românii din regiunea Cernăuți au aprins o lumânare la Sfânta Cruce ridicată în memoria eroilor căzuți la Lunca, pe Valea Prutului.

La slujba de pomenire au participat sute de etnici români. Un număr impresionant de delegaţii din România şi Republica Moldova au sosit la Lunca, în frunte cu primari de comune, lideri ai opiniei publice, activiști civici și animatori culturali.

Reprezentanții corpului diplomatic al României la Cernăuți, alături de oficialitățile locale au comemorat victimele Masacrului de la Lunca, din noaptea de 6/7 februarie 1941, când peste 400 de români (după unele statistici peste 600) și-au pierdut viața, secerați de gloanțele grănicerilor sovieticii, în timp ce încercau să treacă frontiera în România. Participanții la manifestarea comemorativă au adus mulțumiri primarului comunei Mahala Elena Nandriș pentru organizarea acestui eveniment, care continuă să ducă drapelul memoriei martirilor neamului românesc.

Fețe bisericești din regiunea Cernăuți, printre care protopopul de Noua Suliță, Gheorghe Moroz ș.a. au ținut o slujbă de pomenire alături de Arhimandritul Melchisedec Velnic, stareţul Mănăstirii Putna, care a îndemnat românii din regiunea Cernăuți să nu refuze la limbă, tradiții și credință, fapt care ar însemna „o trădare a rădăcinilor", or, Creatorul „l-a făcut pe om vertical".

Ministrul consilier Edmond Neagoe a transmis un mesaj de comemorare a martirilor neamului românesc din partea consulului general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu. Edmond Neagoe a subliniat că asemenea manifestări de doliu păstrează memoria istorică a românilor din regiune. Au luat cuvântul primarul comunei Mahala, Elena Nandriș, reprezentanții asociațiilor românești din regiunea Cernăuți, oaspeți din România și Republica Moldova.

În seara zilei de 6 februarie, câteva sute de oameni din împrejurimile Herței s-au adunat într-o vâlcea împădurită din apropierea graniței. Viscolea puternic, iar ninsoarea puternică limita vizibilitatea la doar câțiva metri. Bucovinenii au început să se furișeze spre sud. Mersul lor era întrerupt de patrulele sovietice care supravegheau granița. Drumul fugarilor trecea peste Prutul înghețat. După miezul nopții, unul dintre fugari s-a împiedicat de o sârmă. Oamenii au crezut că au ajuns în România și au început să strige Ura. Însă ei se înșelaseră. Sovieticii, alertați de strigătele de bucurie, au deschis focul asupra fugarilor. Aproximativ 600 de oameni au fost secerați de mitraliere.

57 de români au reușit să se refugieze în Regatul României și au relatat tragedia. Alți 44 de fugari au fost prinși de trupele sovietice. 12 dintre ei au fost condamnați la moarte. Ceilalți au fost condamnați la diferite pedepse cu închisoarea și trimiși în Siberia. Tragedia a rămas cunoscută în istorie sub numele Masacrul de la Lunca. Însă acesta nu a fost decât un episod din drama românilor bucovineni. Mii dintre ei au fost uciși, câteva luni mai târziu, în masacrul de la Fântâna Albă, iar 150.000 de români basarabeni și bucovineni au fost deportați în Siberia până în anul 1941, când România a declarat război URSS pentru a-și recupera teritoriile cotropite de ruși.

Foto - Vladimir Acatrini

 

Suntem parteneri cu:

Despre noi



Romanian Global News constituie un canal de ştiri preluate, prioritar, din comunităţile româneşti de peste hotare, ştiri care vor fi transmise constant către mass-media din România, Guvern, Parlament, Preşedinţie etc. Acelaşi flux de ştiri îmbogăţit şi cu ştiri din România va fi transmis către  mass-media de expresie românească din  comunităţile româneşti de pretutindeni şi către presa străină . Scopul esenţial al unei asemenea întreprinderi este acela de a aduce realitatea românească de peste hotare în centrul atenţiei publicului larg din România. Astfel, pe lângă ştirile de senzaţie sau cu o anumită încărcătură politică, preluate de cele mai multe ori de mass-media din România, o agenţie de ştiri de acest tip va asigura prezenţa constantă în presa românească a tuturor evenimentelor din cadrul comunităţilor româneşti şi din ţările unde aceste comunitati traiesc. Agenţia se adreseaza mass-media din cadrul comunităţilor româneşti din statele vecine şi din Occident, mass-media străine, mass-media din România, cărora le pune la dispoziţie informaţia pe bază de parteneriat, ambasadelor României, ambasadelor străine din România precum şi altor instituţii interesate. Orice român din afara frontierelor care are ceva de transmis despre activităţile sale sau al comunităţii din care face parte poate fi corespondent al RGNPRESS.

Newsletter



Facebook