Banner

S-a încheiat conferința ,,Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte” la Cernăuți

Email Imprimare PDF

01_conferinta_minoritati_nationale_inventateCentrul Cultural Român ,,Eudoxiu Hurmuzachiˮ din Cernăuți a organizat în data de 23 noiembrie 2019 conferința științifică internațională cu tema: ,,Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecteˮ, informează Agenția BucPress din Cernăuți, preluată de Romanian Global News.

Conferința a fost dedicată problemelor identitare cu care s-au confruntat în perioada sovietică și continuă să se confrunte până în prezent membrii comunității românești din Ucraina. Comunicările susținute de către participanții la conferință vor fi date publicității într-un volum separat. Acțiunea științifică a fost sprijinită de Ministerul pentru Românii de Pretutindeni (actualmente – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni) de la București.

La conferința desfășurată la sediul Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi" au participat istorici, politologi, sociologi, jurnaliști din Ucraina, România și Republica Moldova. Cele trei sesiuni de dezbateri din cadrul conferinței au fost moderate de acad. Vasile Tărâțeanu, președintele Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi" din Cernăuți și de dr. Marin Gherman, președintele Centrului Media BucPress din Cernăuți. La deschiderea conferinței a participat și consulul Ionel Mitea de la Consulatul General al României la Cernăuți, care a transmis un mesaj de felicitare experților reuniți la Cernăuți din partea consulului general al României la Cernăuți, Irina Loredana Stănculescu.

Printre oaspeții conferinței s-au numărat Octavian Țîcu de la Chișinău, autorul monografiei „Homo Moldovanus Sovietic", Anatol Popescu, președintele Asociației „Basarabia" a românilor din regiunea Odesa, Mihai Mecineanu, președintele Asociației Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa, Zinaida Pinteac, profesor la școala din Frumușica Veche, sudul Basarabiei, jurnalistul Alecu Reniță de la Chișinău, cercetătorii dr. Elena Negru, dr. Gheorghe Negru, dr. Constantin Ungureanu de la Institutul de Istorie din Republica Moldova, criticul și istoricul literar Ștefan Hostiuc, redactor-șef al revistei „Mesager bucovinean", dr. Ion Popescu, președintele Uniunii Interregionale „Comunitatea românească din Ucraina", Aurica Bojescu, președintele Centrului Bucovinean de Cercetări Actuale, scriitorul sucevean Ionb Filipciuc, oameni de cultură și de presă din regiunea Cernăuți, reprezentanți ai mediului asociativ. De asemenea, Natalia Luchiniuc-Proțiuc din Cernăuți a interpretat două piese românești dedicate limbii române.

Majoritatea participanților la conferință au menționat faptul că moldovenismul este o doctrină veche, „inițiată de țar, dar pusă la punct de Stalin", având ca scop să divizeze românitatea. Experții au negat existența unei etnii „moldovenești" în baza unei limbi „moldovenești", moldovenismul fiind considerat o primejdie existențială pentru ființa românească din Ucraina și Republica Moldova. Ca și în R. Moldova, în Ucraina moldovenismul are de îndeplinit o foaie de parcurs, spre a deveni dominant în politicile etnice. Renașterea sa din ruinele ideologiei bolșevice începe, moderat, odată cu căderea comunismului. După obținerea independenței, Ucraina preia de la Uniunea Sovietică falsul etnonim „moldovean" pentru a desemna o minoritate separată de cea română. Experții au menționat necesitatea șubrezirii permanente a identității lingvistice moldovenești prin afirmarea puternică a identității lingvistice românești și, ca o primă etapă, promovarea de către instituțiile statului român și a elitei intelectuale a unei politici de sprijin pe cale largă a minorității lingvistice românești din Ucraina, minoritate care include întreaga comunitate etnică, indiferent de felul cum sunt catalogați oficial membrii ei – români sau moldoveni.

Experții au menționat necesitatea stringentă de a elabora o strategie de susținere a românilor de pretutindeni și de diminuare a efectelor determinate de moldovenism asupra comunității de români din Ucraina și Republica Moldova. Au fost condamnate practicile de editare a manualelor școlare în „limba moldovenească" și necesitatea integrării programelor de învățământ pentru școlile din regiunile Cernăuți, Transcarpatia și Odesa. De asemenea, au fost subliniate efectele distrugătoare ale Legii Educației, prin art. 7, care reduce în mod substanțial dreptul la studii în limba maternă.

Agenția BucPress din Cernăuți va publica în pagina sa web câteva texte ale comunicărilor prezentate la conferința științifică internațională: ,,Minorități naționale inventate. Moldovenismul: politici, cauze, efecte".

BucPress TV va difuza în curând un reportaj video de la conferința științifică din Cernăuți.

Video aici: https://www.facebook.com/bucpress/videos/2719385861452209/

Vasile Carlașciuc a scris, de asemenea, în marja evenimentului, pentru Libertatea Cuvântului: "Ideea că moldovenii și românii sunt două popoare diferite a început să fie vehiculată odată cu alipirea unei părți a Moldovei istorice, cea între Nistru și Prut, la Rusia în 1812. Noul teritoriu acaparat de Imperiul Rus a fost numit „Basarabia". Această idee, în perioada interbelică, după actul Marii Uniri din 1918, părea că dispăre definitiv, însă planurile Kremlinului erau cu totul altele – exportul revoluției socialiste în Basarabia și România. Cu acest scop, în anii 20 a fost creată Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească în Componența RSS Ucrainene, cu capitala la Balta, apoi la Tiraspol. Aici, în baza graiului local, a început „crearea" „limbii moldovenești" și a „națiunii moldovenești", la această comandă politică fiind antrenați comuniști români, membri ai Cominternului. Această formațiune autonomă a devenit „un cap de pod" pentru răspândirea mai departe a comunismului în Basarabia și România. Iar în 1940, după actul „eliberării" Basarabiei, teritoriul între Nistru și Prut, cu mult mai mare decât cel al RASS Moldovenești, a fost alipit la aceasta și s-a creat RSS Moldovenească. Ca republică unională ea a existat până în 1991, când a fost declarată independența Moldovei. Însă noul stat independent n-a scăpat definitiv de amprenta moldovenismului. Chiar în Constituția țării este consfințită ca limbă de stat – limba moldovenească. De aici și pornesc consecințele moldovenismului pentru Ucraina.