RAPORT. Ministerul de Externe nu își asumă nicio responsabilitate pentru dezastrul de la votul din diaspora

Marţi, 11 Iunie 2019 București, România / Romanian Global News
Imprimare

Ministerul Afacerilor Externe (MAE) susține, în raportul privind votul din diaspora trimis premierului, că printre factorii care au dus la cozile interminabile de la secțiile de votare din străinătate se numără suprapunerea referendumului cu europarlamentarele, turismul electoral, mai exact "acțiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6 autocare", faptul că partidele nu și-au trimis reprezentanți în comisiile secțiilor de votare sau viteza redusă a internetului "în diferite țări și locații", care a dus la probleme în funcționarea sistemului STS de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului illegal, transmite Hotnews, preluat de Romanian Global News.

MAE mai susține că "și-a îndeplinit toate obligațiile legale", dar, în pofida "creșterii semnificative a secțiilor de votare", "s-a dovedit că și-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate. În raportul obținut de HotNews.ro Ministerul de Externe mai arată că votul electronic sau prin corespondență nu reprezintă o soluție.

În raportul privind votul din diaspora, unde mii de oameni au stat la cozi înterminabile în 26 mai, unii dintre ei neputând vota, Ministerul de Externe susține că "și-a îndeplinit toate obligațiile legale care decurg din prevederile legislative în contextul acestor scrutine, pentru organizarea și desfășurarea secțiilor de votare din străinătate".

În document, Ministerul de Externe enumeră o serie de factori, pasând responsabilitatea, și susține că problema a apărut în contextul anunțării de către președinte a referendumului în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. O altă cauză a dezastrului de la votul din diaspora, susține MAE, ar fi turismul electoral.

Ministerul de Externe propune schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate, mai exact vot anticipat prelungit - timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral, susținând că aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate. MAE spune că votul electronic sau prin corespondență nu reprezintă o soluție, întrucât "pot crea și alte probleme pentru că este nevoie de înscrierea prealabila a fiecărui cetățean (cu indicarea adresei de domiciliu/reședință) pentru a-și putea exercita dreptul de vot".

Prezentăm raportul integral al MAE, obținut de HotNews.ro:

"Ministerul Afacerilor Externe precizează încă de la început că potrivit Legii 33/2007 entitatea cu competențe în coordonarea pregătirii și organizării procesului de votare în străinătate este Biroul Electoral pentru Secțiile de Votare din Străinătate. MAE asigură, însă, potrivit Legii 33/2007, sprijin logistic, cum ar fi: distribuirea buletinele de vot și a ștampilelor (art. 28 al. 3), completarea listelor pentru biroul de votare în cazul în care unii membri se recuză, cu aprobarea BESVS (art. 30 al. 1), dotarea secțiilor cu mobilă și cabine de vot (art. 31 al. 10), asigurarea personalului tehnic auxiliar (art. 73 al. 6) și asigurarea bunei desfășurări a scrutinului în caz de anulare a alegerilor pentru fraudă electorală (art. 25 al. 3). De asemenea, potrivit Legii 33/2007 coroborat cu OUG nr. 6/2019 și HG 81/2019, MAE publică în Monitorul Oficial numerotarea și locațiile secțiilor de votare. Legea stabilește în mod clar că BESVS veghează la organizarea din timp a secțiilor de votare din străinătate, urmărește și asigură aplicarea unitară și respectarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri, rezolvă contestațiile, totalizează numărul de voturi valabile exprimate în străinătate și le înaintează BEC.

MAE a aprobat toate cererile misiunilor de constituire a secțiilor de votare în străinătate, respectiv a propunerilor înaintate de către comunitățile de cetățeni, totalizând un număr de 441 secții de votare.

În comparație cu alegerile europarlamentare anterioare, numărul secțiilor a fost dublat, iar în comparație cu turul II de la alegerile prezidențiale din 2014 (unde acuzele au fost în același sens, conform cărora nu toți cetățenii au putut vota), numărul secțiilor a fost dublat (NL, BE, FR), triplat (AT și UK), în cazul Germaniei, crescut de 5 ori, iar în alte cazuri creșteri substanțiale (IT, ES).

Pe 24 aprilie MAE a trimis la Monitorul Oficial lista secțiilor de votare. Pe 25 aprilie Președintele a semnat Decretul privind referendumul, publicat în Monitorul Oficial. MAE este obligat să publice lista secțiilor de votare așa cum prevăd OUG nr. 6/2019 și HG 81/2019, care stipulează termenul limită până la care MAE a trebuit să publice numerotarea și locațiile secțiilor de votare, mai exact data de 25 aprilie, ținând cont de faptul că în zilele de 26 și 27 aprilie Monitorul Oficial nu asigura publicarea, fiind zile libere nelucrătoare.

Problema secțiilor de votare care vor trebui să gestioneze două scrutine a apărut în contextul anunțării de către Președinte a referendumului în aceeași zi cu alegerile europarlamentare. În aceste condiții, MAE a trimis în paralel o nouă circulară tuturor ambasadelor atrăgând atenția că este necesar să se facă un efort deosebit pentru o activitate cât mai eficientă și a solicitat șefilor misiunilor diplomatice și consulare mobilizarea tuturor resurselor pentru desfășurare în cele mai bune condiții a procesului de vot.

Derularea alegerilor pentru Parlamentul European în paralel cu referendumul a făcut ca de la 2 minute, timpul de vot să crească la 7 minute, având în vedere că trebuiau completate două liste (scris de mână), înmânarea a 3 buletine (pentru cei care au votat și la referendum) și depunerea lor în trei urne diferite.

Un alt element care a îngreunat procesul de vot se referă la organizarea și funcționarea comisiilor din secțiile de votare. Potrivit Legii nr. 33/2007, birourile electorale ale secțiilor de votare din străinătate sunt constituite dintr-un președinte, desemnat de șeful misiunii diplomatice și un număr între 2-6 membri, stabiliți de către președintele Biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, la propunerea partidelor politice și organizațiilor cetățenești aparținând minorităților, alianțe politice sau electorale.

În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de MAE cu alte persoane, cu o bună reputație și fără apartenență politică. În funcție de numărul membrilor comisiei care se prezintă în dimineața zilei votării la secția de vot, se modifică și numărul de ștampile utilizat efectiv. Mai exact, deși se poate aloca numărul maxim de 6 cabine și 6 ștampile, numărul de ștampile utilizat efectiv într-o secție de votare în timpul procesului electoral trebuie să fie cel puțin egal cu numărul de cabine, dar nu mai mare decât numărul membrilor prezenți ai comisiei. Din păcate, cu unele excepții, partidele politice nu și-au manifestat interesul de a desemna reprezentanți în comisiile secțiilor de votare, renunțând cu 1-2 zile înainte să participe în comisiile Secțiilor de votare.

O altă cauză se referă la sistemul STS de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal (dublu). Fiecare secție a fost dotată cu 1-2 tablete (una pentru a fi utilizată în procesul de votare și cealaltă de rezervă). Problema nu a constat atât în funcționarea sistemului, cât în deficiențele antrenate de viteza redusă a Internetului în diferite țări și locații.

Un alt factor l-a constituit implicarea unor grupuri de susținători ai unor anumite formațiuni politice, deși prevederile legale nu permit activități electorale în ziua votării. Mai mult, au existat acțiuni coordonate de aducere la vot a unui număr mare de cetățeni cu 5-6 autocare sau mașini (turism electoral), ceea ce ducea în mod automat la o presiune majoră asupra secțiilor de votare sau influențau deciziile alegătorilor. În mare parte, aceste grupuri au rămas în zona secțiilor de votare și după ce au votat și au creat incidente, până la venirea forțelor de ordine, care au asigurat închiderea secției de votare.

În acest sens, au fost chemați la consultări ambasadorii din țările unde s-au înregistrat dificultăți în cadrul celor două procese electorale simultane din 26 mai 2019, pentru a fi identificate cauzele și responsabilitățile fiecăruia, precum și propunerile de modificare a sistemului de votare în secțiile din afara țării.

În cadrul legislației actuale, chiar cu mărirea semnificativă a secțiilor de votare, s-a dovedit că Ministerul Afacerilor Externe și-a epuizat resursele pentru asigurarea logisticii alegerilor din străinătate (locații, resurse umane și resurse financiare).

În aceste condiții, avem în vedere propuneri pentru schimbarea legilor electorale care se referă la votul din străinătate. Este vorba de o propunere de vot anticipat prelungit (timp de 7 zile înainte de închiderea procesului electoral). Aceasta ar elimina orice formă de birocratizare care ar putea să îngreuneze procesul de votare în străinătate.

Alte modalități, cum ar fi votul electronic sau prin corespondență, acestea pot crea și alte probleme întrucât este nevoie de înscrierea prealabila a fiecărui cetățean (cu indicarea adresei de domiciliu/reședință) pentru a-și putea exercita dreptul de vot.

MAE și-a îndeplinit toate obligațiile legale care decurg din prevederile legislative în contextul acestor scrutine, pentru organizarea și desfășurarea secțiilor de votare din străinătate".

Procurorii DNA au anunțat oficial, joi, că au primit de la Parchetul General 42 de plângeri privind nereguli la exercitarea dreptului de vot în diaspora la alegerile din 26 mai și că au deschis un dosar penal. La alegerile europarlamentare, când a avut loc și referendumul pe tema justiției, mii de români au stat ore în șir la cozi în fața secțiilor de votare, iar mulți dintre ei nu au putut vota.

Premierul Viorica Dăncilă a declarat că "dacă au fost greșeli, și sigur au fost, cei responsabili trebuie să plătească", referindu-se la modul defectuos în care s-au desfășurat alegerile de pe 26 mai, când mii de persoane din diaspora nu au putut vota. Dăncilă a subliniat atunci că a cerut Ministerelor de Externe și Interne rapoarte cu privire la desfășurarea scrutinului și după aceea va lua măsuri.

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, luni, că de pregătirea şi organizarea alegerilor din diaspora se ocupă Biroul Electoral Central, iar instituţia pe care o conduce nu are decât responsabilitatea de a asigura sprijin logistic.

„În ceea ce priveşte alegerea pentru Parlamentul European. Vreau să precizez un lucru important. În ceea ce priveşte pregătirea şi organizarea alegerilor din Parlamentul European, revine BEC. Există şi prevederi care se referă la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). MAE asigură logistic procesul de votare. Ca să fie foarte clar. Responsabilitatea este a Biroului Electoral pentru secţiile de votare. Ministerul Afacerilor Externe are obligaţia de sprijin logistic", a declarat Teodor Meleşcanu.

Potrivit ministrului, în data de 8 februarie, MAE a transmis o circulară la toate misiunile diplomatice prin care a cerut propuneri privind centrele de votare existente în străinătate şi dacă este cazul să fie suplimentat numărul acestora.

„Am solicitat şi tuturor ambasadorilor ca propunerile să ţină seama de numărul de români (...) şi, în al doilea rând, să obţină de la autorităţi aprobarera de a deschide noi centre de votare", a mai spus Meleşcanu.

„În peste 400 de secţii nu au existat probleme. S-au desfăşurat în condiţii legale. La mai multe secţii au avut loc incidente şi, ce este cel mai grav, este că o parte a cetăţenilor nu au reuşit să voteze", a mai punctat ministrul de Externe.

Precizările vin după ce, la alegerile din 26 mai, mulţi dintre cetăţenii români din diaspora nu au putut vota din cauza cozilor imense formate la secţiile de vot.

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, consideră că principala problemă privind modul în care s-au desfăşurat alegerile în diaspora a fost aceea că pe 26 mai au fost două scrutine în loc de unul, ceea ce a îngreunat procedura şi a condus la triplarea timpului alocat votului.

„Începând cu ora 16:00-17:00, văzând că e un număr mare de oameni, au solicitat prelungirea procesului de vot după oră 21:00. Din păcate ne au răspuns că nu pot să răspundă la această cerere a noastră, având în vedere că potrivit legii toate alegerile se desfăşoară în acelaşi interval de timp. Principală problemă a fost că în loc de un scrutin am avut două, în loc de un buletin de vot am avut trei buletine de vot. A fost îngreunat timpul. Dacă în general durează două minute timpul de votare, acum, odată cu aducerea referendumului a făcut că timpul să se tripleze, ceea ce a dus şi la aceste probleme", a declarat ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu.

Precizările vin după ce, la alegerile din 26 mai, mulţi dintre cetăţenii români din diaspora nu au putut vota din cauza cozilor imense formate la secţiile de vot.

La acel moment, către Biroul Electoral Central a fost înaintată cererea de a fi prelungit programul de votare din diaspora, însă instituţia refuzat.

Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat că a transmis premierului raportul organizării alegerilor în diaspora şi a stabilit discuţii cu reprezentanţii ambasadelor din ţările unde au fost probleme cu votul. Totodată, va fi prezentat şi un draft de lege privind votul anticipat prelungit.

Teodor Meleşcanu a precizat că a prezentat deja raportul premierului Viorica Dăncilă privind modul în care au fost organizate alegerile în diaspora.

„Primul lucru a fost să chemăm la consultări mai multe ambasade, cele în cadrul cărora alegerile s-au desfăşurat cu greutate. Cu această ocazie vom discuta, vom analiză cauzele şi responsabilităţile şi ne vom concentra pe stabilirea unor propuneri de modificare a legii", a declarat Teodor Meleşcanu.

Ministrul de Externe a mai subliniat că va prezenta şi o propunere de lege privind votul anticipat prelungit.

„În paralel cu această discuţie pe care o vom avea aici, la minister, vom prezenta şi o propunere de lege, cu vot anticipat prelungit", a subliniat Meleşcanu.