Dorina POPESCU: Vremea bilanțului românilor de la Cernăuți

Ce ar fi să stăm pitiți în continuare, prin fotolii serale, aproape orbi, aproape surzi, aproape izgoniți din propriile drepturi, în plină resemnare cu tot ce am fi pierdut și cu nostalgia a tot ce (poate) nu ne va mai aparține vreodată, incapabili de nebunia curajului și de cea a vorbelor pe șleau, fără a ne limita la bilanțul realizărilor, ci spovedindu-ne întreaga listă cu vise căzute în prăpastie, scrie Dorina Popescu pentru Buc Press, preluat de Romanian Global News.

Ce ar fi să o luăm de la capăt, cu tot ce trebuie să fie românesc la Cernăuți, românesc în noi, preocupați mai mult de proporția unui proiect temeinic și nu de fleacuri individuale, orgolii personale sau de raftul cu produse bio…
Ce ar fi să înțelegem că la monumentul lui Eminescu nu se vine de trei ori pe an și atât, iar o zi din viața unui etnic român la Cernăuți ar trebui să galopeze în 48 de ore, nu doar în 24… Ce ar fi să ne fâlfâim Tricolorul la fiecare nuntă românească, la fiecare botez, după exemplul românilor noștri din Balcani… să închiriem o sală pentru dansul popular de duminică în numele amatorilor de orice vârstă – așa cum fac etnicii ucraineni stabiliți în România… Ce ar fi să ne urechem tinerii care își uită menirea, să le oferim excursii – nu cu avionul la Paris, ci pe jos – la Fântâna Albă, acolo unde curajul a avut și vârsta lor, unde mustește cu sfinți fiecare milimetru de pământ și vibrează fiecare atingere a acestuia…
Ce ar fi să uimim prin atitudine și prin îndrăzneala de a ne depăși propriile așteptări? Să conștientizăm că o Victorie este un simplu început care ne obligă nu doar la autografe. Că este firesc să fim învinși uneori – dar nu mereu! Că, între victimă și erou, varianta a două cu siguranță ni s-ar potrivi mai bine… Numai să scoatem din dulap acea dorință firească de a încerca!
Bilanțul din mapele de la Cernăuți pare a fi de proporții incredibile! La închiderea acestora, însă, regăsești etnia românească total derutată. Care este, până la urmă, sensul multitudinii de activități și al sacrificiului –– dacă peste Cernăuți continuă să planeze o imensă tristețe… Dacă în texte cu specific de modă încă mai scriem: o româncă din Ucraina a biruit la Concursul de Frumusețe… Dacă încă ni se pare că nimic nu este greșit în a iubi deopotrivă ambele Țări…
Problema e în noi înșine, în dilema de a fi sau a nu a fi român la Cernăuți. În inconștiența de a ceda ușor și a renaște greu. Sau aproape deloc. Problema constă în tot mai modesta listă a modelelor demne de urmat. În lipsa eroilor proaspeți. Și a Legendelor nou-nouțe. Părem doldora de rațiune, dar ce te faci cu iarna aspră care ne transformă în pacienți de cursă lungă, cu febră și vedenii în care ba suntem români, ba nu.
A fi pur și simplu român la Cernăuți nu este suficient! A rămâne român veritabil la Cernăuți pentru totdeauna este mai mult decât de ajuns.

Romanian Global News

Read Previous

Două mii de grădinari oferă gratuit semințe românești, pentru a salva gustul nostru vechi al legumelor și fructelor

Read Next

Petru BOGATU: Cedarea aeroportului către ruși – un scandal Watergate în versiune orientală