Cetăţenii R. Moldova, Ucraina, Serbia, Macedonia și Albania, etnici români, care nu deţin cetăţenie română s-ar putea angaja la muncă în România

Un proiect de lege care le oferă acces facilitat pe piaţa forţei de muncă din România etnicilor români din R. Moldova, Ucraina şi Serbia, care nu deţin cetăţenie română, precum şi condiţii simplificate de dobândire a cetăţeniei române în baza criteriului cultural-lingvistic, a fost adoptat tacit de Senatul de la Bucureşti şi urmează să fie dezbătut şi votat în Camera Deputaţilor în calitate de cameră decizională, transmite Romanian Global News.

„Vestea bună este şi pentru România în integritatea ei în condiţiile unui declin demografic accentuat care afectează şi piaţa forţei de muncă. Este un proiect de lege care preia modificări propuse de mine anterior în câteva proiecte de legi distincte”, a anunţat deputatul originar din Basarabia, Constantin Codreanu, preşedintele Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării din Parlamentul României.
Proiectul de lege vizează instituirea Cărţii Verzi a Românului de Pretutindeni, ca document de identificare a persoanelor care NU deţin cetăţenia română, dar fac parte din categoria românilor de pretutindeni în sensul definit de lege şi solicită drept de muncă si de reşedinţă în România, transmite infoprut.ro.
Cartea Verde a Românului de Pretutindeni (CVRP) va prelua modelul Cărţii Albastre a UE (EU Blue Card), instituită prin Directiva Consiliului EU 2009/50/EC şi care le conferă posesorilor dreptul de şedere şi de muncă pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene sau modelul altor documente similare cum ar fi Cartea Verde (Green Card) Americană, Cartea Polonezului (Karta Polaka) sau Cartea Slovacului de peste hotare (Preukaz zahraničného Slováka), ca exemple de bună practică europeană sau euroatlantică conforme cu principiul teritorialităţii.
Cartea Verde a Românului de Pretutindeni le va putea permite românilor de peste hotare, care nu deţin cetăţenia română, să muncească în România fără obligativitatea deţinerii suplimentare a unui permis de muncă sau de şedere pentru străini, de a deschide conturi bancare, de a înfiinţa societăţi comerciale ca orice cetăţean român, de a beneficia de educaţie la toate nivelurile, servicii medicale de urgenţă.
Proiectul mai prevede perfecţionarea mecanismelor specifice procesului de naturalizare, în vederea unei mai bune integrări cultural-lingvistice a beneficiarilor. În acest sens, este prevăzută luarea în calcul a criteriului cultural-lingvistic în cazul solicitanţilor cetăţeni străini de origine română sau aparţinând filonului lingvistic şi cultural românesc, care îşi asumă în mod liber identitatea culturală română şi locuiesc în afara frontierelor României, indiferent de originea lor etnică sau de modul în care aceştia sunt apelaţi.
Aceste persoane nu au nevoie de timp pentru a se naturaliza cultural-lingvistic, putând fi exceptate de la obligativitatea domicilierii în mediul românesc din ţară timp de cel puţin 8 ani sau, în cazul căsătoriei cu cetăţeni români, timp de cel puţin 5 ani.

Romanian Global News

Read Previous

FOCUS: ROMÂNIA, REPUBLICA MOLDOVA ȘI CHESTIUNEA TRANSNISTREANĂ. Conferință la Galați

Read Next

Florin Piersic, Mălăiele și Maia Morgenstern vă invită la teatru. Evenimentele românești ale începutului de an