Breaking News :

nothing found
februarie 22, 2020

Dorin Popescu: Dezbatere-eveniment dedicată culturii și comunității românești din Ucraina la București / Situația românilor din Ucraina se înrăutățește în mod constant și substanțial

Vineri, 24 ianuarie, la București, a avut loc o reuniune publică tematică privind situația geopolitică, identitară, culturală, spirituală și economică a comunității românești din Ucraina, în cadrul dezbaterii cu tema „Cultura română – rezistență, exil, captivități geopolitice. Studiu de caz: cultura română în Ucraina”. Evenimentul a fost co-organizat de filialele București și Constanța ale Asociației Inițiativa pentru Cultură Democratică Europeană/ ICDE, în parteneriat cu Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni, sub egida Convenției Românilor de Pretutindeni), transmite Romanian Global News.

Dezbaterea moderată de Dr. Dorin Popescu (“Cultura română între politici și geopolitici. Șanse și forme culturale românești în Ucraina”) a fost dedicată up-gradării profilului cultural al comunității românești din Ucraina; în cadrul acesteia, reprezentanți de marcă ai mediilor culturale și asociative românești din Ucraina au prezentat situația actuală a culturii române în țara vecină (starea actuală, proiecte în derulare, nevoi de sprijin etc.).
Iată principalele concluzii ale dezbaterii, prezentate de Dr. Dorin Popescu pe contul său de facebook:

  • Situația Comunității Românești din Ucraina (în continuare CRU) se înrăutățește/degradează în mod constant și substanțial, pe toate palierele (accesul la limba maternă în sistemul educațional, accesul la limba maternă în biserici, presa de limbă română, accesul la cărți de limbă română, infrastructura culturală a statului român, reprezentarea comunității în mediile administrative etc.).
  • Înrăutățirea situației CRU poate atinge în următorii ani, mai ales în condițiile unui sprijin anemic al statului român, un nivel critic asociabil destrămării, reducerii și chiar dispariției fizice și spirituale a CRU.
  • Românii din Ucraina locuiesc în areale cu indici modești de dezvoltare economică, în regiuni care aparțin așa-numitului “pol al sărăciei”, iar nivelul redus de dezvoltare economică nu privilegiază ”rezistența identitară”.
  • Comunitatea Românească din Ucraina are așteptări de sprijin de la statul român mult mai mari decât cel pe care România îl oferă în prezent, de facto, acestei comunități.
  • Statul român trebuie să creeze mecanisme de coordonare eficientă a sprijinului acordat CRU. Acest sprijin trebuie să fie sistemic, structural, eficient, permanent și prioritar. În momentul de față, sprijinul României se bazează pe proiecte episodice, fără viziune și coordonare. Consiliul Consultativ pentru românii din străinătate de pe lângă primul-ministru al României are un rol pur decorativ, formal, fără reuniuni constante, fără buget minimal pentru desfășurarea periodică a reuniunilor etc.
  • CRU nu are ezitări în a recomanda statului român utilizarea așa-numitului “model maghiar” de relaționare între autoritățile centrale de la Budapesta și cele de la Kiev, respectiv și reprezentanții comunității maghiare din Ucraina (acest “model maghiar” presupune, prioritar: politici pro-active de negociere și conduită politică ce corelează, partial condiționează, în dialogul bilateral ungaro-ucrainean, apropierea Ucrainei de UE și NATO de îndeplinirea obligațiilor specifice privind drepturile minorităților naționale; utilizarea unor fundații private pentru finanțarea și gestionarea unor programe de sprijin pentru comunitate; implicarea prioritară a comunității maghiare în stabilirea agendei și priorităților relației bilaterale dintre Ungaria și Ucraina în domeniul protecției minorităților naționale).
  • CRU așteaptă ca în domeniul politicii externe a României dimensiunea sprijinului pentru românii din comunitățile istorice (în sens larg pentru românii din afara Țării) să nu mai fie văzută și tratată ca o dimensiune periferică, ci ca o prioritate reală și urgentă de acțiune în plan extern a statului român.
  • CRU solicită instituțiilor centrale și locale ale administrației românești ca reprezentanții acesteia să fie implicați în mod sistemic în elaborarea de politici publice ale statului român destinate acesteia, inclusiv în formatele de dialog bilateral sectorial cu partea ucraineană.
  • CRU și statul român au încă un potențial neexplorat și nevalorificat în punerea la dispoziție, către statul ucrainean, a inventarului de cutume, politici și practici de tip european care pot produce o apropiere sectorială reală a Ucrainei de Europa.
  • CRU solicită sprijinul consistent al statului român pentru continuarea negocierilor cu partea ucraineană, cu obiectivul de revenire la drepturile constituționale în domeniul educației ale CRU, drepturi de care această comunitate se bucura înainte de adoptarea așa-numitului “pachet legislativ lingvistic” (Legea-cadru privind educația, Legea privind facilitarea utilizării limbii de stat, Legea privind educația secundară etc.).
  • Au fost formulate o serie de propuneri și inițiative concrete de sprijin din partea autorităților centrale și locale românești, pe termen scurt, mediu și lung, pentru comunitatea românească din Ucraina.
  • Sunt imperative, pe termen scurt, continuarea și extinderea programului de burse ale Guvernului României pentru elevii care decid să studieze în limba română în Ucraina, precum și includerea în programul de burse a profesorilor care predau (diferite discipline) în limba română în școlile din Ucraina.
  • Alte inițiative formulate de către reprezentanții CRU în cadrul dezbaterii: reluarea, pe agenda bilaterală româno-ucraineană, a înființării Institutului Cultural Român la Kiev, cu filială la Cernăuți; simplificarea accesului românilor din Ucraina la cărți de limbă română; intensificarea demersurilor autorităților de la București și Kiev pentru deschiderea tuturor punctelor de frontieră pentru care există în momentul de față angajamente bilaterale la nivel retoric; consolidarea prezenței diplomatice, consulare și culturale românești în Ucraina; delegarea de competențe sectoriale de la autoritățile centrale ale statului român către autorități locale, în județele de frontieră (Botoșani, Maramureș, Satu-Mare, Suceava, Tulcea etc.); derularea de inițiative și proiecte de perfecționare, în România, a profesorilor care predau diferite discipline în limba română în școlile din Ucraina; consolidarea sprijinului bugetar alocat mediului asociativ românesc din Ucraina; statuarea și implementarea, prin intermediul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni din cadrul aparatului de lucru al Bugetului României, a unor proiecte prioritare anuale de sprijin care necesită bugetare din România, pentru a se elimina arbitrarietatea finanțării etc.
  • CRU ar saluta orice inițiativă privată care ar contribui la crearea, în Ucraina, de instituții destinate acesteia în domeniul educației (universități, unități școlare pre-universitare etc.) și/sau în cel economic (investiții, proiecte de dezvoltare etc.).
  • CRU solicită statului român să recunoască de jure și de facto comunitatea românească din nordul Maramureșului (regiunea Transcarpatia) ca fiind o comunitate istorică românească ce se bucură de egale drepturi de sprijin din partea statului român ca și cele din nordul Bucovinei, Herța, nordul și sudul Basarabiei, mai ales în domeniul utilizării dreptului de redobândire a cetățeniei române conform prevederilor Legii 21/1991.

La acest eveniment de excepție, substanțial, dens, onest, deschis, alert, au participat numeroase voci reprezentative ale comunității românești din Ucraina și prieteni aleși ai acestei comunități din România și Republica Moldova, printre care: președintele ICDE București, prof. univ. dr. Radu Carp (co-organizator al dezbaterii); Laurențiu Plăeșu (Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni); reprezentanți ai instituțiilor centrale românești (secretarul general al Guvernului României, Antonel Tănase, deputații Constantin Codreanu, Matei-Adrian Dobrovie și Daniel Gheorghe etc.), lideri reprezentativi ai comunității românești din Ucraina (Marin Gherman, Redactor-șef al publicației “Glasul Bucovinei”, Director al Centrului Media BucPress Cernăuți; Anatol Popescu, Președinte al Asociației Național-Culturale „Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa; Aurica Bojescu, Secretar general al Uniunii Interregionale ”Comunitatea Românească din Ucraina”; Ion Botoș, președintele Uniunii Regionale a Românilor din Transcarpatia (URRdT) “Dacia”; Eugen Pătraș, vice-presedinte și fondator al Centrului Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi”; Ștefan Hostiuc, Redactor-șef al publicației “Mesager Bucovinean”; Vitalie Zegrea, Redactor-șef al Redacției emisiunilor de limbă română a postului Radio Ucraina Internațional, Cernăuți), experți în domeniu (prof. univ. Marius Diaconescu, Petrișor Peiu), starețul Mănăstirii Putna – părintele Melchisedec Velnic, numeroși reprezentanți ai mediilor civice din România și din comunitățile istorice (Fundația Națională pentru Românii de Pretutindeni, Consiliul Mondial Român, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului – Memoria Exilului Românesc / IICCMER, Asociația Pro-Basarabia și Bucovina, Eurocentrica, Institutul Frații Golescu, Asociația Răsăritul Românesc din Chișinău) etc.

Romanian Global News

Read Previous

Petru Bogatu: Ce ţară de rahat, o vacă în balconul patriei!

Read Next

Proiect comun între universitățile din Suceava și Odesa de care vor beneficia peste 10.000 de studenți