Breaking News :

nothing found
februarie 22, 2020

Titus Corlăţean a ridicat la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei problema situaţiei grave determinată de Legea educaţiei din Ucraina asupra comunității românești

În cadrul primei părţi a, membru al Delegaţiei Parlamentului României la APCE, s-a adresat în plen preşedintelui Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei, David Zalkaliani, ministrul georgian al afacerilor externe, transmite un comunicat de presă publicat pe pagina oficială a Senatului României, preluat de Romanian Global News.
Senatorul Corlăţean a salutat preluarea de către Georgia a preşedinţiei Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei şi şi-a exprimat îngrijorarea faţă de lipsa de voinţă politică manifestată constant de autorităţile ucrainene în ceea ce priveşte aplicarea recomandărilor APCE şi ale Comisiei pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia) cu privire la legislaţia foarte restrictivă adoptată anterior de Ucraina în domeniul educaţiei în limba maternă pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale, inclusiv pentru etnicii români şi maghiari. Menţionând totodată că recenta lege ucraineană, care reglementează domeniul învăţământului secundar, nu a adus progrese semnificative, senatorul Corlăţean a întrebat care sunt intenţiile concrete ale Preşedinţiei-în-exerciţiu a Georgiei la Consiliul Europei în vederea asigurării respectării standardelor europene în domeniul educaţiei în limba maternă pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale.
În răspunsul său, reprezentantul Preşedinţiei-în-exerciţiu a Georgiei la Consiliul Europei a menţionat că aspectele semnalate fac obiectul monitorizării Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei din perspectiva celor două instrumente juridice relevante ale Organizaţiei, respectiv Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare şi Convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale. A arătat, de asemenea că, în viitorul apropiat, va începe un nou ciclu de monitorizare în baza Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, iar în calitate de preşedinte al Comitetului Miniştrilor, va asigura cele mai bune condiţii pentru o evaluare aprofundată la nivel de experţi a situaţiei menţionate de senatorul Corlăţean. Totodată, preşedintele Comitetului Miniştrilor al Consiliului Europei s-a referit la publicarea recentă de către Comisia de la Veneţia a unei analize detaliate a legii ucrainene privind limba de stat, care a identificat anumite aspecte problematice şi a propus o serie de recomandări autorităţilor de la Kiev. În context, a reamintit asistenţa la nivel de experţi a Consiliului Europei în acest domeniu care este disponibilă autorităţilor de la Kiev prin intermediul Planului de Acţiune al Consiliului Europei pentru Ucraina 2018-2021.
În marja sesiunii ordinare a APCE, senatorul Corlăţean a participat, în calitate de vorbitor principal, la o dezbatere alături de parlamentari europeni, inclusiv din România şi Ungaria, şi experţi pe tema dreptului la educaţie în limba maternă pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale. Referindu-se la situaţia gravă determinată de Legea educaţiei din Ucraina, senatorul Corlăţean s-a referit la impactul negativ al acestui act normativ asupra comunităţii româneşti din Ucraina, precum şi la riscurile generate de noua lege ucraineană în domeniul învăţământului secundar care introduce cote obligatorii pentru limba ucraineană în detrimentul limbilor materne ale persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. În finalul acestei dezbateri, participanţii au convenit să continue demersurile la nivel european, inclusiv prin respectarea prevederilor Rezoluţiei 2189 (2017) a APCE: Noua lege a educaţiei din Ucraina: un impediment major pentru educaţia în limba maternă a minorităţilor naţionale şi a recomandărilor relevante ale Comisiei de la Veneţia.

Romanian Global News

Read Previous

Academia Română: „A promova ideea unei limbi „moldoveneşti“, distincte de cea română, nu este numai o denaturare a unei realităţi, ci și o manipulare ideologică”

Read Next

Şeful ANOFM Emanuel Victor Picu,, după BREXIT: Românii nu se vor întoarce acasă numai pentru salariu ci vor predictibilitate în ceea ce priveşte nivelul de trai