750 milioane euro investiți de Budapesta în vecinătate în patru ani. Cât a investit România în comunitățile sale istorice, mai numeroase decât cele maghiare? Aproape nimic în comparație cu Ungaria!

Când a preluat puterea în 2010, premierul Viktor Orban a promis ‘reunificarea virtuală’ a Ungariei cu populațiile maghiare din teritoriile pierdute în urma Primului Război Mondial. Lucrul acesta pare să se întâmple deja, cu efecte imprevizibile pe alocuri, se arată într-o investigație BIRN, preluată de Sinopsis, citat de www.g4media.ro, preluat de Romanian Global News.
La un secol după ce Tratatul de la Trianon a redus dramatic dimensiunile statului ungar și a scos milioane de maghiari în afara granițelor țării, Orban livrează mulți bani comunităților din țările învecinate, emite pașapoarte și atrage voturi și sprijin politic pentru Fidesz, partidul său, de guvernământ.
Generozitatea aceasta, reiese dintr-o investigație BIRN în Slovenia, Serbia și România, a avut un cost mare, căci sumele alocate pentru maghiarii din afara granițelor au crescut de la 40 milioane euro în 2015 la 330 milioane în 2018. În total, în cei patru ani din intervalul menționat, sumele totale au depășit 750 milioane euro.
Oricum, costul e mare și pentru democrație, deoarece apropiați, din țările de mai sus, ai regimului de la Budapesta dețin o influență îngrijorătoare în media, cultură și asupra fondurilor de dezvoltare, imitând modelul lui Orban de ‘democrație iliberală’.
În 2017, o organizație numită Asociația pentru Spațiul Media Transilvan, sau Erdélyi Médiatér Egyesület, avea un buget de 140.000 de euro și un mic portal de știri online, intitulat Főtér, cu sediul în Cluj-Napoca, capitala neoficială a Transilvaniei din nord-vestul României.
Transilvania adăpostește peste 1,2 milioane de etnici maghiari din România, reprezentând aproximativ 6% din populația totală a țării și totodată una dintre cele mai mari comunități etnice minoritare din Europa.
Főtér și-a început activitatea în 2014, dar până în prezent deține doar niște birouri mobilate sumar și o redacție formată din doar 10 oameni. Deși se poate să fi avut greutăți înainte de 2017, finanțele sale sunt acum mai solide grație celor două finanțări totalizând 10,5 milioane euro primite de Erdélyi Médiatér Egyesület, între sfârșitul anului 2017 și începutul anului 2019.
Banii au venit din partea statului maghiar, reprezentând o mică parte din fondurile de cel puțin 150 de milioane de euro acordate de Budapesta maghiarilor din România, începând din 2016, fonduri care sunt în creștere.
De atunci, Erdélyi Médiatér Egyesület a acaparat cea mai mare parte a cotidienelor de limbă maghiară din Transilvania, mai multe reviste ilustrate, un periodic literar, televiziunea, radioul și cel mai important portal de știri, Székelyhon.
Sándor Fall, redactor-șef la Főtér, afirmă că banii au însemnat puțin pentru activitatea sa, în afara unui nou sediu și a două achiziții noi. El a respins îngrijorările pe tema independenței editoriale: “Nimeni nu ne spune despre ce putem scrie. Scriem despre ceea ce credem noi că este important”.
Totuși, el a recunoscut că, în lipsa unei finanțări din afară, Főtér și alte publicații în limba maghiară din Transilvania ar putea cu greu supraviețui.
Dar observatorii Ungariei lui Viktor Orban se îndoiesc că o asemenea mărinimie survine în mod necondiționat.
Ei văd în cheltuielile fără precedent destinate magharilor din afara granițelor Ungariei o extindere a ‘democrației neliberale’ pe care partidul Fidesz al lui Orban a instituit-o în țară începând din anul 2010, când a preluat puterea.
În Transilvania, mari sume de bani au fost investite în presa de limbă maghiară, în baze sportive, grădinițe, școli și biserici, construindu-se un “paralelism etnic, menit să consolideze și să mențină un sistem în care maghiarii să-și ducă viața ca și cum ar trăi nu în România, ci în Ungaria”, potrivit declarațiilor pentru BIRN ale lui Tamás Kiss, cercetător la Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale. Iar consumul de media este crucial, spune el.
Când cei de la Főtér spun că nu sunt cenzurați, “îi cred”, afirmă Zoltán Sipos, redactor-șef al singurei publicații de jurnalism de investigație destinată comunității etnicilor maghiari din România, Átlátszó Erdély, sau Transilvania Transparentă. Dar, mai spune el, “funcționează și autocenzura”.
“Nu au nimic rău de spus” despre Fidesz sau despre principalul partid politic al etnicilor maghiari din România, Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (RMDSZ – UDMR), a declarat Sipos pentru BIRN.

Transilvania deține un loc special în identitatea națională maghiară și ‘trauma’ – capitalizată de Fidesz – provocată de destrămarea Imperiului Austro-Ungar după Primul Război Mondial, când Ungaria de dinaintea anului 1920 a pierdut două treimi din teritoriu, o jumătate din populație fiind înstrăinată în afara statului reconturat.
Urmărind ‘unificarea virtuală’ a tuturor maghiarilor, Orban a făcut ca ei să obțină mai ușor cetățenia maghiară și, prin apropiații locali, a investit bani în comunitățile etnicilor maghiari din Slovenia, Slovacia, Ucraina și România.
Cele mai mari cheltuieli s-au făcut în Transilvania – peste 145 de milioane de euro în 2017 și o sumă similară în 2018. Anul trecut, Ungaria a lansat fundația Pro Economica – o replică a fundațiilor similare mai mici din Slovenia și Serbia – prin care a promis să verse 312 milioane de euro sub formă de mici fonduri destinate dezvoltării agriculturii.

“Pro Economica este o fundație privată, așa că FOIA [Legea liberului acces la informația de interes public] nu se aplică,” afirmă Sipos. “Acesta este pasul următor prin care calea banilor veniți din Ungaria rămâne complet opacă”.
În plus, o serie de alte fonduri sosesc de la autoritățile centrale și municipalitățile maghiare prin programe culturale și sponsorizări venite din partea unor companii de stat. La fel ca în Serbia și Slovenia, Ungaria a finanțat baze sportive, iar deținătorii de pașapoarte maghiare din România pot cere sprijin financiar pentru familiile lor și din partea statului ungar.
Unele licitații pot fi găsite online, unele programe apar numai în bugetul de stat, dar nu există o bază de date unică care să cuprindă toate cheltuielile destinate comunităților maghiare din afara Ungariei
Cel mai mare beneficiar din România este Biserica Calvină din Transilvania, cu peste 130 milioane de euro. Biserica este condusă de Béla Kató, care a desmințit numeroasele speculații potrivit cărora el ar fi prieten bun cu Orban, afirmând că sunt doar în relații bune.
Sipos, care a investigat cheltuielile maghiare din Transilvania, spune că Biserica a cheltuit jumătate din sumă pentru renovarea bisericilor și sume considerabile pentru modernizarea grădinițelor și a clădirilor comunitare, pentru aziluri de bătrâni și pentru alte proprietăți aparținând Bisericii.
“Nu știm cum decide Biserica ce proprietate va fi renovată. Nu știm cum alege biserica firmele cu care se încheie contracte. Dar știm, de exemplu, că, într-un proiect de 2,9 milioane de euro, firma contractantă a fost Construcții Comerț Ilcom Ltd. Fundația Kida, care este prezidată de Kató, deține 50% din compania respectivă”. Anterior, Kató afirmase că se vor depune toate eforturile pentru a preveni corupția.
Administrând grădinițe, școli și chiar o universitate, bisericile catolice și protestante din Transilvania sunt profund implicate în comunitățile etnicilor maghiari, fiind deseori singurele care oferă programe comunitare de sprijin în orașe mici și sate. O parohie catolică deține chiar și o academie de hochei, care beneficiază și ea de pe urma fondurilor vărsate de Orban.
“Bisericile sunt adânc implicate în comunitatea maghiară din Transilvania”, a declarat o sursă familiarizată cu activitatea UDMR, dar care a dorit să își păstreze anonimatul.
Alți mari beneficiari sunt fundațiile educaționale, precum Iskola Alapítvány, fondată de UDMR, și Sapientia Alapítvány, fondată de biserică.

Romanian Global News

Read Previous

Sute de români nevinovați, masacrați de bolșevici sovietici în Lunca Prutului acum 79 de ani. La comemorare nu a fost prezent niciun demnitar din România!

Read Next

Ucraina vrea cu tot dinadinsul să asimileze minoritățile! Ministrul ucrainean respinde propunerile Ungariei! ”Sunt inacceptabile propunerile ministrului Szijjártó. Discuția pe această temă este închisă”