Breaking News :

nothing found
februarie 24, 2020

Ion Iovcev, directorul Liceului Lucian Blaga din Tiraspol: „Am fost bătuți mult de către cei de la Tiraspol, dar nu mai puțin și de către cei de la Chișinău”

Ion Iovcev activează de mai bine de 30 de ani la Tiraspol. Din 1992 este directorul singurului liceu românesc din Tiraspol. În toți acești ani a reușit să menţină liceul Lucian Blaga, în pofida presiunilor la care au fost supuși profesorii, părinții și elevii. Am discutat cu Ion Iovcev despre curaj și demnitate, voință și rezistență, dar și despre trădare și lașitate. Într-un interviu pentru portalul Anticoruptie.md, Ion Iovcev ne-a relatat despre activitatea instituției pe care o conduce, colegii și discipolii săi, dar și despre propaganda rusă cu care operează regimul nerecunoscut de la Tiraspol, relațiile cu autoritățile de la Chișinău. La Tiraspol am mers în ajun de Crăciun și am avut plăcuta ocazie să asistăm la un recital de colinde românești, prezentat de elevii Liceului Lucian Blaga, transmite site-ul www.anticoruptie.md, preluat de Romanian Global News.

Anticoruptie.md: – Dle Iovcev, lucrați aici, în inima Tiraspolului, de aproape 30 de ani, educați copiii în spiritul tradițiilor românești. Cum au fost acești aproape 30 de ani pentru dvs și pentru Liceul „Lucian Blaga”?

Ion Iovcev: – Instituția activează din 1 septembrie 1991, dar primele clase au fost deschise în incinta școlii Nr 4, la 1989. Foarte repede au trecut acești ani, cu toate că au fost ani foarte grei. Pot să vă spun că sunt un om împlinit și pot să îmi aduc aminte absolut tot, nu pe ani, dar pe luni ce s-a întâmplat și ce am făcut noi aici. Cred că Dumnezeu ne-a ajutat să putem supraviețui în condițiile extreme. Am avut și momente ușoare, dar mai mult au fost grele. Am fost „bătuți” de Tiraspol și nu mai puțin de către Chișinău, în dependență de ce regim era la guvernare. După concepțiile mele, sunt un director proeuropean și unionist ca și majoritatatea cadrelor didactice de la liceu. Din aceast motiv au fost probleme mari. Uneori nu îmi vine a crede că am reușit să rezistăm. Și dacă în 2020 mai este școală românescă în Tiraspol, atunci cred că lucrurile vorbesc de la sine.

Anticoruptie.md: – Mă uitam azi la elevi și m-am gândit că dacă ei cântă atât de frumos și vorbesc frumos românește este viitor și aceasta înseamnă foarte mult…

Ion Iovcev: – Cred că cel mai mare merit al nostru este că am putut rupe atâția copii din ideologia care este… nici nu pot să îi zic pe nume – comunistă, șovinistă, pro rusă, eu nu înțeleg care este ea. Dar am reușit să-i facem pe acești copii să înțeleagă cum e să fii un om liber, să ai verticalitate și demnitate, să cunoască valorile europene. Ne-a reușit aici. Sunt peste o mie de elevi care și-au luat zborul din acestă instituție de învățământ, e un lucru foarte mare. Am fost atât de chinuiți în acestă urbă, au fost devastări, au fost distrugeri, dar noi ca pasărea Phoenix am renăscut din cenușă. A fost greu, dar și interesant – asta e filosofia vieții mele. Asta, de fapt, e crucea mea, pe care mi-a dat-o Dumnezeu și colectivul profesoral. Fiecăruia îi este dat atât cât poate duce.

Anticoruptie.md: – Cum influențează propaganda rusă viața cetățenilor de aici?

Ion Iovcev: – Eu am studiat la Univesitatea Pedagogică din Tiraspol și am rămas temporar aici, dar mai mult de 44 de ani profesez. Încă student fiind, se vorbea despre agitație și propagandă. Trebuie de făcut o deosebire între propagandă și lumea liberă. A face propagandă înseamnă a îndoctrina, a spăla mințile oamenilor, a le spune minciuna atât de reușit, încât îți vine a crede că este adevăr. Acest lucru a fost în URSS, dar este și acum. Dacă nu aș fi știut cum este regimul de la Tiraspol, dacă eu nu aș fi trecut prin ce am trecut, îmi prărea și mie că Smirnov, așa numitul președinte a așa numitei republici moldovenești nistrene, de nimeni recunoscută, spunea purul adevăr. Propaganda se face prin mass-media scrisă în limba rusă, care este la tot pasul. S-a făcut ca pe timpul URSS-ului chipul dușmanului. Pe timpuri, dușmanul era SUA și imperialismul din Europa. Acum, pentru regiunea transnistreană dușmanul numărul unu este Republica Moldova și, clar lucru, România.
Am reușit să avem în acestă instituție copii nu doar de naționalitate moldovenească, cum se spune aici, care sunt, de fapt, români, dar și de naționalitate rusă. Am înțeles că lucrurile nu stau chiar așa, după cum se vorbește. Au venit și mulți copii din grădinițele rusești la noi, care nu cunoșteau deloc limba română, iar acum vorbesc într-o limbă perfect românească. Mai ales când elevii au văzut cu ochii lor căsuța lui Creangă, Humuleștiul, Piața Neamț, au fost la mormântul Veronicăi Micle și au văzut cum este România, au înțeles că nu seamănă deloc cu propaganda care se face aici în Tiraspol. În prezent propaganda de la noi este susținută de Chișinău.
Să mă înțelegeți corect, nu sunt împotriva rușilor și a limbii ruse. Limba rusă este una bogată și frumoasă, operele clasicilor ruși sunt parte a literaturii universale. Mă supără însă șovinismul rusesc, că ei susțin că vor să ne elibereze. Bine sau rău, dar noi vrem să trăim după legile noastre, vrem să ne apărăm demnitatea, să ne cunoaștem limba, să ne cunoaștem tradițiile. Indiferent dacă țara este mare sau mică, ea e a noastră. Imperiile se destramă, dar noi suntem oameni creați de Dumneze și fiecare are dreptul la viață, la muncă, la odihnă, are dreptul să își aleagă limba de instruire, are dreptul să-și trăiască viața așa cum își dorește el. Propaganda își joacă rolul foarte puternic. Până la urmă, mulți locuitori din Tiraspol au început să înțeleagă că lucrurile nu sunt chiar așa.
Regretatul Iacovlev, cel care a făcut atât de mult rău la Chișinău, apoi a venit în Tiraspol, spunea că liceul nostru este o școală ce educă teroriști de tipul lui Ilie Ilașcu. Prin câte am trecut… Câte v-aș putea spune nu ar încăpea într-o carte. Am în arhiva mea persoanală documente, interviurile mele și când sunt în fața microfonului am emoții. Nu de aceea că sunt intervievat, dar din cauza că retrăiesc acele clipe prin care am trecut. În spatele meu stă portretul lui Lucian Blaga și în acest cabinet a intrat și Ștanschi cu o delegație de la OSCE și a început să mă discrimineze față de europeni, spunând că îmi bat joc de copii și condițiile din liceu sunt precare. Mai mult, eu aș folosi această instituție drept scut ca să fac propagandă românească la Tiraspol. Nu e corect, deoarece părinții copiilor aleg această școală și știu unde vin. Eu i-am răspuns frumos lui Ștanschi că la Liceul „Lucian Blaga” se educă copii adevărați, care cunosc valorile naționale și cred că dvs v-ați convins că elevii noștri sunt educați. Un elev de-al nostru a absolvit Universitatea „Al. I. Cuza” din Iași și este profesor la această instituție.

Anticoruptie.md: – Cu ce probleme se confruntă părinții? În ce măsură părinții care aduc copiii la liceul „Lucian Blaga” sunt presați la serviciu?

Ion Iovcev: – Atâtea s-au întâmplat în acest liceu și în această sală unde discutăm. A venit aici generalul Alexandru Lebedev, Max Wanderstul, înaltul comisar pentru problemele minorităților naționale, autoritățile din Tiraspol au chemat fiecare părinte și îi interogau. Părinții erau întrebați dacă doresc ca elevii să scrie în grafie latină sau dacă eu, ca director, îi impun. Toți 400 de părinți au acceptat benevol grafia latină. Nu pot să spun că în prezent lucrurile sunt la fel. S-a schimbat situația politică – Tiraspolul s-a fript din cauza liceului și a început să fie mai precaut și când vine vreo delegație străină, ideile despre liceu nu sunt atât de categorice. Aparent este mai liniștit, dar acest lucru nu înseamnă cu totul s-a rezolvat. Noi am fost și am rămas ostatici, deoarece în orice moment de cumpănă suntem presați oficial.
În 1994 am fost devastați. În 2003 când Republica Moldova trebuia să semneze proiectul Kozak și după ce am vorbit în Piața Marii adunări Naționale am avut și presiuni din partea autorităților de la Chișinău. Pentru că nu au reușit să semneze proiectul Kozak, în 2004 au atacat școala. Același lucru s-a întâmplat în 2013, când Republica Moldova trebuia să devină membră asociată a UE și veriga forte sensibilă era liceul „Lucian Blaga”. Atunci se vehicula precum că o profesoară a trimis o scrisoare la procuratură cu mesajul că directorul face ce dorește și aici nu se face carte și nu primesc dascălii salarii. Au venit trei comisii de la procuratură. Pe ei nu-i mai interesa dacă a fost sau nu scrisoarea, dar am trecut printr-un calvar. Am rezistat și Republica Moldova a semnat acordul de asociere. În 2014 am fost arestat pentru că aș fi făcut propagandă cu valută străină în Tiraspol și riscam ani grei de închisoare. Datorită mass-mediei din Republica Moldova și mai ales din România și europarlamentarilor, și președintelui Băsescu, s-a oprit calvarul. Nu le-a mers, deoarece am verticalitate. Nu pot să zic că nu mi-a fost frică, deoarece fiecare om are o singură viață și un prag roșu după care nu mai poate da înapoi.

Anticoruptie.md: – Cum s-a schimbat, de-a lungul aceștor ani, propaganda? Ce mesaje erau în presă în 1992 și cum s-au schimbat mesajele pe parcurs?

Ion Iovcev: – Propaganda lor a fost foarte puternică. La început a apărut în presa de bulevard că eu sunt spion al României și lucrez pentru serviciile străine. Pur și simplu lumea nu-și închipuie că poate să existe așa dragoste față de copii pe care o am eu. Pe timpul lui Ștanschi și Șevciuc a apărut un film de propagandă: „Două școli și două moduri de educație”. În Tiraspol este o școală unde se scrie în grafie chirilică și le-au făcut acolo reprație și au comparat-o cu liceul nostru. Mesajul filmului era că noi folosim copiii ca scut de apărare și că eu sunt agent străin. După acest film, când mergeam prin oraș, mă puteam aștepta la orice. După ce a fost semnat protocolul dintre Tiraspol și Chișinău ce ține de școlile cu predarea în limba română s-a mai ameliorat situația. Nu se aude așa deschis dușmănia asta, dar este doar o camuflare.
Un lucru pot să vă spun, cu toate că ei mă consideră dușman, au început să îmi stimeze poziția pe care o am. Cu rușii se poate de vorbit numai dacă ai poziție, iar dacă cedezi, ești călcat în picioare. Nu m-am temut când am fost chemat la ședința Guvernului pe timpul lui Smirnov, am cerut să vorbesc în limba română și uitându-se în ochii mei au înțeles că am verticalitate și demnitate. Acum clar că nu e mult mai bine, clar că nu sunt rezolvate problemele pe care trebuiau să le rezolve deja. Noi trebuia demult să avem o școală cu toate condițiile, cu laboratoare, cu sală de sport. Dacă Republica Moldova ar fi rezolvat aceste probleme, liceul nostru ar fi fost cea mai bună școală din Tiraspol. De asta le și este frică lor. Școlile pot să facă ce nu s-a reușit în 1992 pe cale armată, școlile pot să rezolve problema în favoarea Republicii Moldova, deoarece aici sunt opt școli, numite și „cuiul lui Pepelea”. Tot ce are Republica Moldova în stânga Nistrului sunt aceste școli. Și cu părere de rău, cei care sunt la conducere nu dau atenția cuvenită acestor școli. Am fost impus nu doar o dată de autoritățile de la Chișinău, depindea de conducere, să scriu și cerere de demisie. Am fost și la Guvern, și la ședința comisiei pentru educație, și la biroul permanent al Parlamentului. În Parlament mă simțeam mai rău decât atunci când eram chemat la Tiraspol.
Cu Smirnov am avut relații bune, nu rele. Lucinschi a refuzat să ofere bani pentru ca Republica Moldova să cumpere o grădiniță în Tiraspol, spunând că sunt bani enormi. Dar pentru închirierea spațiului au fost cheltuiți mult mai mulți bani decât costa procurarea clădirii.
O să menționez doar miniștrii Educației, care m-au susținut. Este vorba despre primul ministru al Educației, Nicolae Mătcaș, pe timpul căruia am fost numit director al liceului „Lucian Blaga”. Oricât ar fi de straniu, dar am avut susținere din partea ministrului Ilie Vancea, pe timpul lui Voronin și nu am avut presiuni, din contra, am fost susținut. Pe timpul lui Șleahtițchi am fost și membru al Colegiului Ministerului Educației. Clar că o stimez și pe Maia Sandu, cea care mă susține și în prezent. O stimez și pentru poziția pe care o are. E foarte bine că a diminuat corupția în Educație.
Am avut probleme în 2004 pe timpul lui Beniuc și cred că în 2004, dacă nu era să fie atacată școala, pe mine aveau să mă destituie din funcție, dar nu au îndrăznit. Viceministrul Oleg Babenco, verișor cu Șevciuc, a venit și a strigat la mine în cabinet în limba rusă. I-am spus că nu îi permit să vorbească pe un ton ridicat cu un director al unei instituții din stânga Nistrului. Eu am stat pe poziții. I-am zis să îmi ceară ce are de cerut, dar să nu mă înjosească în fața colectivului.
Marian Lupu era președintele Parlamentului când pe 25 decembrie am mers cu colindatul. Am fost la Ambasada României și am fost sunat de Vitalia Pavlicenco și ne-a invitat să colindăm și la Parlament. Eram atunci și cu elevii de la Bender. Ne-au permis să intrăm în clădirea Parlamentului și eu am plecat pentru câteva minute și când m-am întors, copiii noștri erau după ușă. Eu îi chem înăuntru și ei iar au fost dați afară. Au apărut jurnaliștii cu „Lupu nu primește colindătorii”. Atunci Roșca era vicepreședintele Parlamentului și, fiind în ședință, a refuzat categoric să colindăm pe stil nou, că e ceva românesc. Pe urmă am fost chemat la ședința biroului Parlamentului, candus de către Lupu. Mi-au oferit și mie cuvântul, drept că dnu Lupu e diplomat în acestă privință. Când mi-au oferit cuvândul i-am întrebat care este greșeală nostră. Le-am spus că am venit cu copiii în Parlament să le arăt unde se fac legile care ne apără interesele noastre și copiii au fost dați afară. După aceea m-au rugat foarte mult să venim pe 29 decembrie să-i colindăm și ne-au luat pe toate opt școli și de atunci nu am mai fost invitați. Îmi aduc aminte că atunci când cântam „Sculați voi, români plugari” s-au ridicat reprezentanții partidului comunist în frunte cu Mișin și au părăsit sala. Acest lucru lasă multe de vorbit. Eu am fost și am rămas așa cum sunt. Câteodată mi se pare că asta ne-a și ajutat în viață, dar, pe de altă parte, am avut mereu probleme din această cauză.

Anticoruptie.md: – Câte școli cu predare în grafie chirilică sunt în regiune?

Ion Iovcev: – Nu pot să vă zic un număr. Ceea ce pot să vă spun este că sunt mai puțin de 40, dar a scăzut numărul de copiii. De exemplu, în Slobozia, centru raional, erau peste 2.000 de copii, acum sunt cam 100 de elevi care învață în grafia chirilică. De fapt, acum nu sunt atât de mari presiuni asupra noastră, pentru că ei așteaptă ca școlile de la sine să moară. În sate însă are loc rusificarea, pentru că, copiii moldovenilor noștri merg la școli ruse, unii își schimbă și numele chiar. Un securist și-a schimbat numele din „Curlat” în „Curlatov”. Și această tendință este acum în vogă și se bazează pe faptul că toți deja își doresc limba rusă. Da, propaganda rusească este la ea acasă. Copiii care învață în limba română în regiunea transnistreană nu se mai întorc acasă, nu de aceea că nu își doresc, dar nu sunt recunoscute diplomele din Chișinău și România aici. Și ar trebui să-și facă și viza de reședință aici. Dar e mai ușor îți faci viză de reședință în România, decât în regiunea transnistreană, deoarece hotarele regiunii sunt apărate bine. Îmi amintesc de spusele lui Grigore Vieru:„Transnistria e o piatră legată de gâtul Republicii Moldova”. Încetișor cancerul acesta atacă și dreapta Nistrului.

Anticoruptie.md: – Ziceați anterior de presiunile care se fac de la Chișinău. Acum care e situația?

Ion Iovcev: – Se spune că școala nu trebuie să se ciocnească de politic și sunt de acord cu această idee, dar cele menționate se referă la o țară unde este stabilitate și este pusă la punct democrația și unde se simte libertatea. Trăim într-o țară săracă însă, unde singura sursă de supraviețuire este politicul în fața căruia trebuie să taci și să te conformezi. Eu mă uit cât de repede se schimbă lucrurile. În 2003, când a fost introdusă istoria integrată, am rămas pe poziții, noi aici mereu am predat istoria românilor. Acum atât de rapid se schimbă miniștri și guverne, iar noi de ghidăm de curriculă. Eu sunt director și îndeplinesc misiunea educațională în statul Republica Moldova. Știm noi cum au fost alegerile și oare deputații ne reprezintă? Noi avem deputații noștri DA și PAS care ne reprezintă. Persoanele de la conducerea liceelor și instituțiilor sunt foarte manipulați politic și aceasta este o problemă. Și atunci mă întreb care a fost scopul nostru după ce am obținut independența? Oare să ne întoarceam de unde am pornit și să ne fie și mai rău?

Anticoruptie.md: – Când a devenit Igor Dodon președinte, care a fost atitudinea cetățenilor?

Ion Iovcev: – Să nu-și facă iluzii Igor Dodon că tare este iubit în stânga Nistrului. Nu. Ei și-au declarat independența. Ei nu vor. Ei au toate atributele statului. Vama de la Nistru poate să dispară și conducerea de la Tiraspol va trece la Chișinău și va fi întărită vama la Prut. Ei nu dau un pas înapoi, au armată și au tot ce le trebuie. Sigur că, Chișinăul știe de toate acestea. Ei cred că oamenii nimic nu înțeleg, dar nu se poate așa. Am trăit o viață și am luptat și la urmă să cedăm așa ușor? Noi nu cedăm. Ce poate fi mai scump decât limba, demnitatea de a fi om. E foarte ușor a te uita numai la bani, dacă mă uitam eu după bani aveam și de aici, că mi-au propus, dar nu am dreptul. Eu vreau să fiu om, să știu pentru ce am luptat. Am luptat ca să fim liberi, indiferent de naționalitate. Ne e corect că minoritățile din Republica Moldova nu au drepturi, minoritățile au mai multe drepturi decât băștinașii. Eu de origine sunt bulgar și îmi pare foarte rău de minoritățile naționale. Dacă ei treceau de partea băștinașilor aveau mult mai multe drepturi. În Europa minoritățile au atâtea drepturi, dar trebuie să se conformeze legilor cumunității de oamnei unde trăiesc. Nimeni nu îi încurcă să cunoască limba, obiceiurile, cultura, istoria. Dar să trăiești o viață în această țară și să nu te poți exprima în limba de stat, cum oare e posibil așa să te integrezi? Eu nu vreau frate mai mare, eu vreau ca toți să fie egali în drepturi.

Anticoruptie.md: – Cum a fost anul 2019, din punct de vedere al drepturilor omului, în regiunea transnistreană și pentru dvs?

Ion Iovcev: – Clar că drepturile omului sunt flagrant încălcate, dar acest lucru este foarte bine camuflat. Ca și cum sunt trei limbi de stat, dar este doar limba rusă. Mass-media e numai în rusă. Băștinașii de aici nu au niciun drept. Ei nu pot să își continuie studiile în limba lor. La Universitatea din Tiraspol, la filologie – la limba moldovenească sunt doi-trei studenți și învață toate disciplinele în limba rusă. Despre ce fel de drepturi putem vorbi? Anul 2019 a fost un an obișnuit.

Anticoruptie.md: – Ce ar trebui să facă autoritățile de la Chișinău în 2020 pentru liceu. Sunt unele posibilități care ar putea schimba lucrurile?

Ion Iovcev: – În educație, eu nu văd mari schimbări, deoarece iarăși este un an electoral și se produce o luptă aprigă. Aici o să apară iarăși în prim-plan lupta împotriva limbii, iarăși o să apară probleme cu istoria. Chiar și acum sunt persoane care își doresc ca aceste școli să nu se dezvolte.

Anticoruptie.md: – Aveți temerea că ar putea să apară probleme?

Ion Iovcev: – Noi înainte eram opt directori și eram invitați practic în fiecare lună la Chișinău și eram uniți. Acum fiecare e în găoacea lui. Cu directorii ne întâlnim o dată la Ambsada României de Ziua Limbii, dar așa cum era înainte nu mai e.

Anticoruptie.md: – Credeți că ar fi o politică de dezbinare?
Ion Iovcev: – Da, e un fel de dezbinare și mă pune în gardă că noi suntem o pleiadă de directori care am fost pe poziții și am stat în tranșee și dintre aceștia am rămas eu, dna Roibu, Cercavschi și Halus. Eu înțeleg că noi suntem și pensionari și în orice moment poate să anunțe și concurs pentru funcția de director. Eu însă nu sunt indiferent față de viitorul acestei școli, mi-am pus viața și sufletul aici. Acești 18 miniștri care au fost, ei vin și se duc, dar eu am rămas. Dacă se închid școlile, dispare tot ce a mai rămas românesc. E păcat.

Anticoruptie.md: – Ce așteptări aveți de la anul 2020?

  • Vreau să mă adresez către profesori, copii și părinți, către aceste opt instituții de învățământ. Fie ca în anul 2020 să ne păstrăm noi, profesorii, demnitatea pe care am avut-o, pe care am luat-o în 1989, odată cu declararea limbii române drept limbă de stat, când am luat acest drapel și mai departe nu avem dreptul să ne schimbăm, pentru că suntem semănători de lumină. Cum spunea starețul de la mănăstirea Negru-Vodă: „Ca să duci lumină mai departe, trebuie să ai lumina ta și să distrugi vrăjmășia din tine”. Eu le doresc tuturor profesorilor să transmită lumina mai departe, deoarece acesta e rolul nostru, deoarece aceasta este vocația noastră. Noica spunea că preotul, actorul și învățătorul nu au profesii, dar vocații. Ca să fii învățător, trebuie să ai ceva în sufletul tău. Noi lucrăm cu cel mai scump – cu copilul, cu viitorul. Noi creăm și viitorul profesor, medic, actor. Situația se va schimba când statul se va întoarce cu fața la educație, aici trebuie de investit.

Romanian Global News

Read Previous

Dan Tanasă: “Mutați-vă în Covasna și Harghita, domnilor!”

Read Next

Petru Bogatu: Nimic nu merge la est de Prut