Au trecut două săptămâni de la alegerile parlamentare din Serbia, în urma cărora minoritatea maghiară are 10 parlamentari din totalul de 250, musulmanii 8, iar albanezii 2. Românii din Voivodina și din Serbia de Est nu au niciun reprezentant în Parlamentul Serbiei, se arată în comunicatul Sindicatului național “Forța Legii”, preluat de Romanian Global News.
De ce tace România?
România nu a avut absolut nicio reacție oficială în urma rezultatelor alegerilor din Serbia din 21 iunie. Minoritatea românească, deși reprezentată la aceste alegeri prin Partidul Neamului Românesc (PNR), condus de dr. Predrag Balașevici, a fost complet abandonată de absolut toate oficialitățile românești: Președinte, Guvern, Parlament, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, partidele politice românești etc. Diplomații români, lipsă totală de sprijin.
Mai grav este că nici măcar ambasadorul României la Belgrad, Oana-Cristina Popa sau consulul general la Zajecar, Marius-Oliver Dilof, nu au acordat nici cea mai mică atenție etnicilor români din Serbia, care își susțineau drepturile politice, iar prin aceasta reafirmarea identității românești după două secole de asimilare etnică. Este inadmisibil să plătim din bani publici cheltuieli semnificative pentru diplomați complet lipsiți de interes pentru interesele de emancipare etnică, culturală, lingvistică și politică ale românilor din Serbia. Cerem ministrului de Externe, Bogdan Aurescu, să dispună urgent un audit și măsurile ce se impun cu privire la gravele deficiențe funcționale ale acestor servicii plătite de noi, așa cum au fost raportate de reprezentanții Partidului Neamului Românesc, ai Vicariatului românesc al Daciei Ripensis, ai Asociației ”Ariadnae Filum”, ai Comitetului pentru Drepturile Omului de la Negotin și ai Congresului Românilor din Serbia.
Cauza, în România
Cauza identificată de reprezentanții tuturor acestor organizații este lipsa unei strategii naționale românești și a unui pact național pentru neamul românesc, care se impun mai mult ca oricând.
S.O.S. Salvați Neamul Românesc
Asimilarea etnică în Serbia se produce de două secole, fiind mai profundă ca oricând, prin școală și serviciu. În Serbia de Est, trăiesc peste 300.000 de rumâni, sau ”vlahi” în limba sârbă, în cele peste 200 de sate pur sau parțial românești, în care nu există școli în limba română, ceea ce face ca efectele să fie dezastruoase. Practic, într-o familie cu 4 generații, străbunicii știu să vorbească doar românește, în timp ce strănepoții lor nu știu deloc sau aproape deloc românește. Generațiile actuale ale părinților sunt constrânse prin intermediul
locurilor de muncă să renunțe la identitatea etnică, pentru a nu fi excluși. În nicio localitate din Timoc limba română nu este folosită în administrația locală și nici în inscripționarea localităților Nu există niciun monument care să reprezinte o personalitate istorică sau culturală de origine etnică română (rumânească / vlahă).
Strategie și pact național
Cerem autorităților române să adopte urgent o strategie și un pact național pentru cultură și identitate națională și să înființeze, după modelul ungar, un departament pentru politici naţionale în subordinea Prim-ministrului, condus de un secretar de stat responsabil, în cadrul căruia să participe, cu rol consultativ, absolut toate organizațiile din România și de pretutindeni, care manifestă interes pentru problemele românilor din comunitățile istorice și diaspora.
Schimbarea diplomaților. La Belgrad și Zajecar
Cerem Primului-ministru să acționeze urgent pentru demiterea ambasadorului României la Belgrad și a consulului general la Zajecar, pentru rezultate slabe sau negative în activitate, deoarece nu au acționat în sensul sprijinirii cetățenilor sârbi de etnie română, ci au manifestat cel puțin indiferență, ca să nu menționăm chiar o atitudine ostilă, de dezbinare a comunității istorice românești, mai exact între membrii acesteia și liderii săi, lucru absolut nepermis.
Recunoașterea etnicilor
Cerem reprezentanților Ministerului de Externe să recunoască oficial și explicit etnicii ”vlahi” sau ”rumâni” ca fiind români, pentru a evita pe viitor poziții contradictorii ale unor funcționari din Ministerul de Externe, contrare prevederilor Legii nr. 299/2007, rep.
Reorganizarea Consulatului general din Zajecar
Cerem ministrului de Externe să analizeze activitatea consulului general la Zajecar, deoarece membrii comunității istorice românești se plâng de lipsa transparenței și lipsa unei activități constante la sediul acestui consulat, care nu are niciun alt angajat în afară de consul, dar și de faptul că solicitările de cetățenie sunt complet ignorate de acest consulat, răspunsurile fiind diverse, orale și în afara cadrului legal. Nu poate fi acceptat ca, spre exemplu, o familie de etnici români, cetățeni sârbi, în vârstă de 72 de ani, care trăiesc de 50 de ani în Germania, unde au proprietate, dar care declară că doresc simbolic cetățenia română, la vârsta senectuții, pentru a-și împlini ultimul lor vis, să aibă depus un dosar la consulat de mai bine de jumătate de an, fără a fi transmis Autorității Naționale pentru Cetățenie, motivația fiind mereu alta, ultima fiind aceea că vreme de câteva luni poșta consulară nu a funcționat.
Recunoașterea organizațiilor etnicilor
Cerem reprezentanților Ministerului de Externe să invite atât Partidul Neamului Românesc, singura forță politică etnică românească din Serbia, cât și toate celelalte organizații civice, sociale și culturale ale etnicilor români din Serbia, ca parteneri consultativi permanenți în ceea ce privește definirea strategiei și a pactului național identitar, precum și în cadrul viitoarelor discuții cu partea sârbă.
Recrutarea și comunicarea cu studenții
Cerem reprezentanților Ministerului de Externe și Ministerului Educației și Cercetării să emită norme clare prin care să se realizeze selecția tinerilor din comunitățile istorice românești care doresc să studieze în România, pe bani publici românești, spre a se verifica atașamentul acestora față de valorile identitare românești, iar pentru studenții aflați la studiu să se organizeze diferite evenimente, cluburi, mese rotunde etc. pentru a pregăti menținerea și pe viitor a atașamentului acestora față de România și valorile românești.
Reluarea dialogului cu Serbia. Principalele aspecte ce trebuie discutate
Cerem autorităților române să reia urgent și transparent întâlnirile bilaterale cu Serbia, în cadrul unei comisii interguvernamentale mixte, pentru a asigura: reprezentarea parlamentară a minorității române din Serbia, după modelul simetric al minorității sârbe din România, pentru a recunoaște oficial ”vlahii” sau ”rumânii” ca români, pentru a asigura unități de învățământ în limba română în Serbia de Est, manuale și alte materiale didactice în limba română care să
includă elemente ale culturii naționale și limbii române, presă scrisă și programe radio-tv în limba română și retransmiterea în Serbia de Est a programelor în limba română, inscripționarea bilingvă a localităților cu etnici ”vlahi”, angajarea persoanelor aparținând minorității române în cadrul administrației publice locale, poliției și autorităților vamale.
Comunicatul este semnt de Președintele Sindicatului național “Forța Legii”,
Ringo Dămureanu
Sindicatului național “Forța Legii” este sindicatul național al funcționarilor publici și personalului contractual din Administrația publică şi Asistența socială din România. Fondat în Anul 2000.Afiliat la Confederația ”Meridian”, membru al Confederației Europene a Sindicatelor Independente (CESI)