octombrie 24, 2020

Reforma administrativ teritorială din Ucraina: MAE tace, Sofia și Budapesta (re)acționează

O reforma administrativ-teritorială plănuită de Kiev îi plasează pe români în unele zone din regiunea Cernăuți, de exemplu, din majoritari în minoritari. Ce înseamnă acest lucru? O reprezentare mai slabă în următorii patru ani în condițiile în care alegerile bat la ușă, scrie https://m.rfi.ro, preluat de Romanian Global News.

Andreea Orosz a discutat cu analistul politic Marin Gherman, coordonatorul portalului BucPress, și l-a întrebat ce așteptări au românii din partea Bucureștiului în condițiile în care Ministerul de Externe nu are deocamdată nicio poziție oficială pe subiect.
Analistul politic Marin Gherman spune că au fost în permanență „așteptări din partea comunității românești din Ucraina vis-a-vis de promptitudinea reacției Bucureștiului în privința acestei reforme și a altor reforme inițiate în Ucraina începând cu anul 2014.
Vorbim și despre legea educației și despre legea învățământului secundar, care au afectat învățământul în limba maternă din Ucraina. Vorbim și despre reforma administrativ-teritorială. Lucrurile se cunosc în comparație. Budapesta și Sofia au reacționat pe cale diplomatică și politică începând cu iaunarie 2020 și chiar mai devreme.
În Bulgaria, în Parlamentul de la Sofia a fost votată și o declarație politică de încurajare a creării unui nou district locuit de etnici bulgari în sudul Ucrainei, regiunea Odessa. Au avut loc negocieri diplomatice la nivel ucraineano-ungar privind menținerea majorității localităților locuite compact de etnicii maghiari în Transcarpatica în cadrul unui district. Nu am observat o reacție asemănătoare la București. Dar dacă observăm acum e foarte bine (n.r neoficial, ministrul de externe ar fi așteptat la Kiev în perioada următoare, deocamdată înformația nu a fost nici confirmată, nici infirmată de MAE de la București).
Totuși, spune Marin Gherman, această „reacție” vine cu o oarecare întârziere în urma a numeroase demersuri făcute și de mediul asociativ românesc către instituțiile abilitate din România, dar și din Ucraina inițial. Au avut loc diferite demersuri și scrisori deschise din partea Consiliului Național al Românilor din Ucraina. Au fost semnate diferite analize și editoriale de către diferiți analiști politici din zonă, care au atras atenția Bucureștiului că ar putea să apară o mare problemă în privința acestei reforme. Acum observăm o reacție cam întârziată, dar să sperăm că încă nu este trecută ora 12, vorbind în cuvinte biblice și se va reuși, totuși să se ajungă la o soluție.
Ce prevede reforma administrativ teritorială?
Marin Gherman spune că „reforma administrativ-teritorială este inclusă în reforma descentralizării. Această reformă a prevăzut în fază inițială crearea de noi comune prin comasarea de localități și crearea unor comune teritoriale unite.
Apoi, în anul 2020 a urmat una dintre fazele finale ale acestei reforme administrativ-teritoriale, prin comasarea unor raioane în cadrul unor districte, macroraioane. În regiunea Cernăuți, de exemplu, din 11 raioane actuale vor fi trei sau patru raioane noi.
Dacă în momentul de față avem patru raioane unde comunitatea românească este majoritară, în viitoarea formulă nu va fi niciun raion în care românii ar putea fi majoritari. Aici ar putea să apară diferite riscuri, cum ar fi subreprezentarea la nivel politic a românilor din cele patru macroraioane care vor apărea în regiunea Cernăuți.
Vor exista consilii ale acestor macroraioane, ale acestor districte și românii, potrivit ultimului plan de reformă vor fi incluși, majoritar, în macroraionul Cernăuți, cu o populație de 650.000 de locuitori, alături de orașul Cernăuți cu 250.000 de locuitori și alte raioane ucrainene. Așadar, există riscul subreprezentării aleșilor locali la acest nivel.
De exemplu, nu cunoaștem care vor fi împuternicirile consiliilor acestor macroraioane, dacă va fi în continuare un echilibru stabilit între împuternicirile și resursele financiare ale comunei și macroraioanelor. Deocamdată nu cunoaștem aceste lucruri. Riscul este evident. Pe de altă parte, observăm o altă situație și configurație unde locuiesc compact etnicii români.
În regiunea Transcarpatia, din punctul meu de vedere, situația este mai bună pentru că majoritatea românilor vor fi incluși într-un singur macroraion. În momentul de față ei locuiesc în două raioane diferite, iar acele raioane sunt comasate. În regiunea Odesa, majoritatea localităților românești vor fi incluse în macroraionul Ismail. Există și alte localități, însă nu poate fi vorba despre comasarea tutror localităților românești din regiunea Odesa într-un singur macroraion din motive geografice. Există distanță între localități, dup[ cum explică analistul politic Marin Gherman.”

Rep: Cam când ar urma ea să se aplice?

M.G: Reforma administrativ-teritorială nu avea inițial un plan. Nu existau criterii cronologice stricte, însă, în octombrie, în Ucraina vor avea loc alegerile locale. Atât elita politică națională, cât și cea din regiuni, își doresc să desfășoare alegeri locale atât la nivelul comunelor, cât și la nivelul noilor districte. Nota este foarte grăbită. Până la sfârșitul lunii iulie Parlamentul își dorește să adopte deja o variantă finală a acestei reforme administrativ-teritoriale pentrua crea circumscripțiile electorale necesare. Iar la toamnă, dacă totul va fi așa cum își doresc cei de la Kiev, să aibă loc alegeri locale la toate cele trei faze ale reformei descentralizării. Cu alte cuvinte, nu avem mult timp la dispoziție să mai medităm. Dacă vor avea loc alegeri locale, pentru patru ani vor fi formate consiliile macroraioanelor cu diferite împuterniciri. Patru ani ar putea să fie ratați, din punctul meu de vedere, pentru sprijinul etnicilor români în cadrul acestei reforme. Lucrurile trebuie făcute acum.”

Romanian Global News

Read Previous

Coşmarul unui român în lagărul sparanghelului nemţesc: „Ne tratau ca pe nişte sclavi, doar că nu ne biciuiau“- reportaj Ștefan Lică în Adevărul

Read Next

În pofida împotrivirii lui Klaus Iohannis, românii vor putea serba tratatul ReUnirii Transilvaniei cu Țara, tratatul de la Trianon