Proteste masive anti-război în Israel pe fondul intensificării conflictului cu Iranul
Un ajutor militar al Rusiei în Belarus ar constitui ”o invazie”, a declarat luni ministrul de externe lituanian Linas Linkevicius, după ce Moscova a anunţat că îi va oferi sprijin militar liderului belarus Aleksandr Lukaşenko dacă va fi necesar, transmite Reuters, preluat de Romanian Global News.
„Nu există niciun motiv pentru sprijin militar din partea Rusiei şi niciun temei juridic sau de altă natură pentru asta. (Un sprijin militar rus) ar constitui o invazie în ţară şi ar distruge ultimele urme de independenţă”, a afirmat Linkevicius în faţa presei la Vilnius, citat de Defenseromania.
”Rusia ar risca mult dacă ar face asta, în faţa a ceea ce se întâmplă în Belarus, în faţa sprijinului popular. Ar trebuie să conştientizeze că o invazie nu ar fi justificată nici juridic, nici moral, nici politic”, a adăugat şeful diplomaţiei lituaniene, potrivit Agerpres.
Kremlinul a anunţat luni că preşedintele rus Vladimir Putin i-a transmis lui Aleksandr Lukaşenko că Moscova este pregătită să ajute Belarusul în conformitate cu un pact militar colectiv dacă este necesar.
De asemenea, el a spus că Belarusul este supus unei presiuni externe, deşi nu a precizat care este sursa acesteia.
Uniunea Europeană trebuie să trimită un semnal clar Moscovei că orice angajament militar în Belarus ar fi inacceptabil, a declarat luni ministrul de externe ceh Tomas Petricek, apreciind ca ‘îndreptăţite’ temerile privind o posibilă intervenţie rusă în Belarus, în declaraţii făcute la postul de televiziune ceh CT, citate de DPA și Agerpres.
‘Respingem o repetare a ceea ce s-a întâmplat în Ucraina şi anexarea Crimeei’, a afirmat el, adăugând că imaginile de la Minsk îi amintesc de Revoluţia de Catifea, tranziţia non-violentă a puterii în fosta Cehoslovacie în 1989.
La vremea aceea, oamenii cereau schimbări, o viaţă mai bună, un nivel de trai mai ridicat, libertate şi democraţie. ‘Cred că şi populaţia din Belarus are dreptul la aceasta’, a spus el.
Guvernul de la Praga a convocat Consiliul Naţional de Securitate într-o reuniune de urgenţă asupra situaţiei din Belarus.
Consiliul municipal al Pragăi a arborat vechiul drapel belarus în semn de solidaritate cu protestatarii, în culorile alb-roşu-alb. Preşedintele Aleksandr Lukaşenko a abolit acest drapel, în prezent un simbol al opoziţiei din ţara sa.
Sute de persoane au defilat în semn de solidaritate cu belaruşii la marşuri organizate la Praga şi Brno în weekend.
La rândul său Polonia monitorizează situaţia de la frontiera sa cu Belarus, a anunţat luni ministrul adjunct al apărării polonez Wojciech Skurkiewicz, transmite Reuters.
Manifestanţi scandând ‘Demisia!’ au umplut duminică centrul capitalei belaruse, Minsk, în cel mai amplu protest de până acum împotriva realegerii preşedintelui Aleksandr Lukaşenko, după ce Rusia a afirmat că îi va oferi acestuia sprijin militar dacă va fi necesar.
Oponenţii lui Lukaşenko, aflat la putere de 26 de ani, spun că votul a fost fraudat, dar preşedintele invocă rezultatele oficiale, care îi acordă peste 80% din sufragii.
Armata belarusă intenţionează să desfăşoare în perioada 17-20 august exerciţii militare în apropierea centralei nucleare şi în regiunea Grodno, frontalieră cu Polonia şi Lituania, a relatat duminică agenţia de presă rusă RIA, la o zi după ce Lukaşenko anunţase că o brigadă de asalt aerian va fi deplasată la frontiera vestică a ţării sale, potrivit Agerpres.
NATO a respins acuzaţiile preşedintelui belarus Aleksandr Lukaşenko conform cărora Alianţa Nord-Atlantică îşi consolidează prezenţa militară la graniţa cu Belarus, dar a precizat că monitorizează atent situaţia în urma realegerii contestate a liderului de la Minsk.
”Nici Polonia, nici alte ţări vest-europene nu se vor lăsa atrase în intriga pe care Lukaşenko încearcă să o pună la cale”, a declarat Skurkiewicz pentru postul public de radio polonez.
”Urmărim ceea ce se întâmplă în Belarus, la fel ca toate ţările din NATO, şi vom fi atenţi şi la ceea ce se întâmplă la frontierele noastre. Nu vom fi pasivi în această observare”, a adăugat el.
Oficialităţi poloneze analizează situaţia din Belarus cu reprezentanţi ai Uniunii Europene şi ai SUA
Varşovia este de părere că eventuale sancţiuni ale UE contra Belarusului ar trebui să fie impuse numai asupra persoanelor responsabile pentru folosirea forţei contra manifestanţilor şi pentru organizarea alegerilor, Polonia susţinând că scrutinul din 9 august trebuie să fie repetat.
Ministrul adjunct de externe polonez Pawel Jablonski a declarat pentru cotidianul Dziennik Gazeta Prawna că Uniunea Europeană nu trebuie să introducă sancţiuni împotriva Belarusului fără a-i prezenta acestei ţări o alternativă la relaţiile sale strânse cu Rusia.
”Evident, nu este vorba despre includerea imediată a Belarusului pe orbita ţărilor asociate la UE, întrucât este prea devreme pentru asta. Totuşi, Belarusul trebuie să aibă posibilitatea unei cooperări reale cu ţările Uniunii Europene”, a spus Jablonski într-un interviu publicat luni de ziarul citat.