Ce răspunde Kievul la cererea de deschidere a unui consulat al României la Ismail: în cazul unei cereri din partea României, o vom analiza în ordinea stabilită. Când cere Bucureștiul?

Într-un răspuns datat cu 13 octombrie la Scrisoarea deschisă din 10.09.2020 (https://rgnpress.ro) adresată deopotrivă Ministerelor Afacerilor Externe din România și MAE din Ucraina de liderii asociațiilor românești din Sudul Basarabiei Istorice, MAE ucrainean informează că România nu a înaintat vreun demers către Ucraina în vederea deschiderii unui consulat românesc la Ismail, transmite Romanian Global News.

În același timp MAE al Ucrainei menționează că va analiza o asemenea cerere în ordinea stabilită, în cazul în care România va iniția un demers în acest sens. Răspunsul este semnat de Vasyl Zvaryci, directorul celui de-al Doilea departament teritorial din cadrul MAE al Ucrainei.

În ce privește repetatele și multianualele apeluri la renunțarea la moștenirea sovietică de menținere a glotonimului ”limbă moldovenească” în învățământul școlar cu predare în limba română din regiunea Odesa, reluate inclusiv în Scrisoarea deschisă în cauză, MAE ucrainean preferă să se eschiveze și de această dată, făcând trimitere la Ministerul Educației și Științei din Ucraina, ca fiind organul competent să soluționeze problema în cauză.
Menționăm că în perioada precedentă Ministerul Educației de la Kiev a ignorat în repetate rânduri că ar deține competența în problema denumirii limbii materne pentru cetățenii ucraineni, care se identifică drept ”moldoveni”, continuând să ignore, în acest sens, prevederile Opiniei nr.902 a Comisiei pentru Democrație prin Drept a Consiliului Europei din 11.12.2017 privind implementarea prevederilor lingvistice ale art.7 din ”Legea Educației” din Ucraina, Opinie conform căreia limba maternă a ”moldovenilor” din Ucraina este aceeași cu cea a reprezentanților comunității românești, respectiv una dintre limbile oficiale ale UE – limba română. În același timp, anume Ministerul Educației este responsabil de reactivarea în școlile cu predare în limba română din regiunea Odesa, a glotonimului ”limbă moldovenească”, începând cu anul 1998.

De asemenea menționăm că Ministerul Afacerilor Externe al României nu a răspuns, deocamdată, semnatarilor Scrisorii deschise privind necesitatea înființării unui consulat românesc în orașul-port sud-basarabean, fostă reședință a județului omonim Ismail în perioada interbelică. Solicitarea a fost reluată de liderii asociațiilor românești din regiune după o pauză de mai mulți ani, în contextul în care șeful diplomației ucrainene Dmytro Kuleba a declarat în contextul vizitei oficiale de la București din 7-8 septembrie curent, că Ucraina intenționează să deschidă un consulat la Sighetu Marmației.

Printre semnatarii Scrisorii deschise se regăsesc președinții următoarelor asociații:
• Alianța Creștin-Democrată a Românilor din Ucraina (Filiala regională Odesa și Filiala raională Sărata);
• Asociația Cadrelor Didactice de Etnie Română din regiunea Odesa;
• Asociația Național-Culturală ”Valul lui Traian” a Românilor din raionul Tatarbunar;
• Asociația Național-Culturală ” Basarabia” a Românilor din regiunea Odesa.

De asemenea la acest demers colectiv și public a aderat Asociația Românilor din orașul Ismail ”Gavriil Musicescu”, iar o întrebare parlamentară cu mesaj de susținere a fost adresat MAE al României de către parlamentarul Constantin Codreanu, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării din Camera Deputaților (https://rgnpress.ro/…/deputatul-constantin-codreanu…/).

Romanian Global News

Read Previous

Alegeri locale în regiunile Cernăuți și Transcarpatia: 17 primari români în 22 de comune cu populație românească majoritară sau mixtă

Read Next

Oamenii Kremlinului angajați în campania Dodonului: Ofițeri FSB, mercenari Wagner și suspecți de implicare în asasinate! Cu ce ajută România pe candidații proromâni sau proeuropeni?