Cum dirijează „subdiviziune moldovenească” de la Kremlin discursurile slugilor de la Chișinău și Comrat

După formarea, la sfârșitul anului 2019, a unui Guvern socialist-democrat condus de Ion Chicu, la Kremlin au început discuțiile despre necesitatea de a extinde așa-zisa strategie „soft power” în raport cu Republica Moldova, se arată în anheta făcută de https://www.rise.md și preluată de Romanian Global News.

Discursul redactat pentru Irina Vlah, viitorul bașcan al UTA Găgăuzia, în 2015.
Slogane pentru un protest anti-unionist desfășurat la Comrat în 2016.
„Blocadă” care ar putea „provoca un nou conflict pe Nistru” în 2017.
Monitorizarea unei întâlniri a lui Igor Dodon cu diaspora din Sankt-Petersburg în 2018.
Coordonarea discursului pe care Dodon urma să-l țină la Conferința de Securitate de la München în 2019.
Toate aceste lucruri au un punct [de pornire] comun – așa-numita „subdiviziune moldovenească” de la Kremlin. Datele se regăsesc în „Arhiva lui Cernov” și arată cum, de-a lungul anilor, Moscova a oferit suport logistic, metodologic și ideologic favoriților săi din Republica Moldova.

.
„CREAREA UNEI REȚELE DE ONG-URI”
După formarea, la sfârșitul anului 2019, a unui Guvern socialist-democrat condus de Ion Chicu, la Kremlin au început discuțiile despre necesitatea de a extinde așa-zisa strategie „soft power” în raport cu Republica Moldova.
Conform unei note analitice din „Arhiva lui Cernov”, timp de mai mulți ani Moscova a aplicat în raport cu Chișinăul doar două dintre instrumentele de bază ale strategiei: resursele Agenției de Stat „Rossotrudnichestvo” (Colaborarea rusă) și cele ale serviciilor de informații.
Autorul documentului, Oleg Alpeev, este colaborator al Academiei Militare a Statului Major al Forțelor Armate ale Federației Ruse, conform datelor „Досье”. În indicațiile sale metodice, destinate administrației președintelui rus Vladimir Putin, expertul menționează că „analiza comparată a aplicării „soft power” de către Rusia și țările vestice în spațiul postsovietic relevă că Rusia are o abordare deficientă a respectivei strategii.”
Totodată, Alpeev menționează că, „demontarea, în 2019, a regimului oligarhic al lui V. Plahotniuc și accederea la putere a unui Guvern „tehnocrat”, în frunte cu I. Chicu, deschis pentru cooperarea cu Rusia, s-au creat condiții favorabile pentru dezvoltarea relațiilor ruso-moldovenești.
[…] Este important de menționat că promovarea politicii „soft power” nu trebuie să fie realizată de un cerc restrâns de structuri de stat – „Rossotrudnichestvo” și serviciile de informații, ci ar trebui să fie realizată sistemic, cu participarea largă a ministerelor de resort (Ministerul Științei și Educației, Ministerul Culturii, Ministerul Apărării etc.), precum și a ONG-urilor. De altfel, crearea unei rețele de ONG-uri este imperativă pentru eficientizarea politicii de „soft power” a Rusiei.”

Politica „soft power” a Kremlinului în raport cu Republica Moldova nu s-a limitat la Chișinău. De asistență metodologică din partea „subdiviziunii moldovenești” a beneficiat și Irina Vlah, actualul bașcan al autonomiei găgăuze și membru din oficiu al Guvernului de la Chișinău. Asta chiar dacă Moscova avea anumite rezerve față de ea.

Toată ancheta aici:
https://www.rise.md/articol/instructiuni-pentru-favoriti/

Romanian Global News

Read Previous

Dumitru CRUDU: Spionii ruși din spatele lui Igor Dodon

Read Next

Apel la Chișinău către alegători și candidați: Aderarea R. Moldova la Uniunea Europeană și integrarea în spațiul românesc devine obiectiv strategic