Analiză: cum au migrat voturile lui Usatâi şi Shor către Maia Sandu şi Igor Dodon?

Voturile acumulate în primul tur al alegerilor prezidenţiale din Republica Moldova de către Renato Usatâi şi Ilan Shor, ultimul prin Violeta Ivanov, au migrat în turul 2 către Maia Sandu şi Igor Dodon. O analiză a datelor arată că electoratul lui Shor a votat masiv cu Maia Sandu, iar cel al lui Usatâi s-a împărţit aproximativ pe din două între cei doi candidaţi din turul 2, scrie Profesorul Marius Diaconescu pe blogul său din www.adevarul.ro, preluat de Romanian Global News.

Am utilizat datele publicate de Comisia Electorală Centrală pentru primul şi al doilea tur de scrutin. Nu am luat în calcul voturile din stânga Nistrului, datorită caracterului organizat al participării la alegeri în favoarea lui Igor Dodon. Nu am luat în considerare nici voturile din diaspora, deoarece ele au fost în majoritate absolută în favoarea Maiei Sandu. Totodată, am luat în calcul doar voturile valabile, nu şi cele anulate, a căror valoare în procesul electoral a fost nulă.
În cele 40 de circumscripţii electorale luate în calcul a fost o mobilizare suplimentară în turul 2 de 155171 votanţi, adică un plus de 13,09%. În al doilea tur de scrutin au fost mai mulţi votanţi, care, procentual, variază în circumscripţiile electorale între -11,37% în raionul Orhei şi 27,01% în Găgăuzia, iar în cifre între minus 5055 alegători în Orhei şi plus 14501 în autonomia găgăuză. Doar în circumscripţia electorală Orhei a fost în turul 2 o participare mai redusă decât în primul tur. O primă concluzie care se impune este demobilizarea parţială a electoratului din raionul Orhei.
Pentru a avea un element de reper, am calculat mediana mobilizării procentuale în cele 40 circumscripţii electorale, care este 12,23%. Pornind de la această mediană am împărţit circumscripţiile în 3 serii aproape egale: sub 10%, între 10-15% şi peste 15% electorat suplimentar. Desigur că cifrele vehiculate nu sunt absolute, ci doar orientative, pentru că este dificil de calculat, chiar şi estimativ, numărul votanţilor din primul tur care nu au mai vrut să voteze în turul 2. Cel puţin în cazul electoratului lui Renato Usatâi şi Ilan Shor (Valentina Ivanov), trebuie să acceptăm că o parte a votanţilor din primul tur a refuzat să mai participe la al doilea tur. În cazul votanţilor lui Octavian Ţâcu, Dorin Chirtoacă şi Tudor Deliu, putem estima că reprezintă un electorat dur proeuropean, care a votat cu Maia Sandu şi eventualele absenţe din rândul lor sunt nesemnificative.
În prima serie se află raioanele în care mobilizarea suplimentară a electoratului a fost redusă: Orhei -11,37% (-5055); Făleşti 3,01% (973); Bălţi 5,35% (2486); Teleneşti 6,80% (1608); Glodeni 6,96% (1680); Drochia 7,60% (2186); Rîşcani 7,82% (1872); Sîngerei 8 % (2329); Şoldăneşti 8,48% (1198); Rezina 8,59% (1476); Floreşti 8,72% (2593); Leova 9,94% (1655). Dintre aceste circumscripţii electorale, cu excepţia Leovei, restul se află în jumătatea de nord a Republicii Moldova. În 7 dintre ele câştigător a fost Igor Dodon, într-un raion a fost aproape paritate (Sîngerei), iar în 4 a câştigat detaşat Maia Sandu (Leova, Rezina, Teleneşti şi Orhei). Din această serie se observă o mobilizare redusă în raioanele care au votat preponderent cu Igor Dodon şi în primul tur (Glodeni, Rîşcani, Şoldăneşti, Floreşti).
În patru dintre aceste raioane, câştigător în primul tur a fost Renato Usatâi. El a recomandat alegătorilor săi să voteze împotriva lui Igor Dodon. Cifrele ne arată, cu aproximaţie, în ce măsură l-au ascultat alegătorii săi. De exemplu, în Făleşti, Dodon a acumulat un plus de 8963 voturi, iar Maia Sandu de 8927, din care 1068 de la ceilalţi candidaţi pro-europeni, deci 7859. Cu rezerva că cifrele brute indică doar trendul, deoarece nu putem evalua numărul electoratului care a votat în primul tur şi nu s-a prezentat în cel de-al doilea, şi păstrând paritatea între ponderea procentuală a votanţilor lui Usatâi şi ai lui Shor (Ivanov), putem estima că votanţii lui R. Usatâi s-au împărţit între Igor Dodon şi Maia Sandu în proporţii aproape egale – 53% la 47%. În cazul raionului Drochia, pentru Dodon au votat circa 55% din electoratul lui Usatâi, iar pentru Maia Sandu circa 45%. În Sângerei votanţii s-au împărţit aproximativ la jumătate, circa 50% pentru fiecare. În raionul Bălţi, ponderea alegătorilor lui Usatâi care au votat cu Dodon a fost de circa 60%, iar pentru Maia Sandu circa 40%. Aceste estimări sunt confirmate şi de faptul că ele sunt similare sau apropiate cu proporţia totală a voturilor pentru fiecare candidat în cele patru raioane, cu excepţia r. Făleşti, unde este o mică diferenţă între procente (2,3%). În celelalte circumscripţii electorale, împărţirea votanţilor lui Usatâi între Igor Dodon şi Maia Sandu este aproximativ la fel cu proporţia dintre scorul final obţinut de fiecare candidat în raionul respectiv, cu unele diferenţe de maxim 2%, chiar şi în sectoarele Chişinăului. Doar în Găgăuzia, Taraclia şi Ocniţa diferenţele sunt mai mari, de 3-4%, explicabile prin curentul puternic antieuropean în acele raioane.
Câteva aprecieri despre electoratul lui R. Usatâi se impun. Cu excepţia raioanelor cu o orientare puternică prorusă şi antieuropeană, electoratul lui Usatâi s-a împărţit aproximativ egal între Igor Dodon şi Maia Sandu, cu câteva procente peste jumătate în favoarea Maiei Sandu în raioanele în care ea a câştigat şi invers în celelalte, ceea ce înseamnă că cel puţin o parte semnificativă din cei care au votat-o pe Maia Sandu au ales împotriva sistemului. Dar trebuie să acceptăm şi că o anumită parte poate avea disponibilitate spre Europa, fiind încă, dar nu definitiv, sub influenţa propagandei ruse. În orice caz, ponderea ridicată a celor care l-au votat pe Dodon arată că Usatâi are o parte dură a electoratului său, orientată ferm spre Rusia. Faptul că nu l-au ascultat pe Usatâi să voteze împotriva lui Dodon sugerează că acest electorat este disponibil să se orienteze către oricare pol politic care se pronunţă ferm pentru Rusia şi împotriva UE, deci Usatâi nu îl controlează decât prin discursul prorusesc.
O situaţie aparte este cu electoratul lui Ilan Shor, care a votat-o pe Valentina Ivanov în primul tur. Presa tabloidă a ridiculizat după primul tur electoratul acesta, publicând declaraţii ale unor oameni simpli, de la ţară, care au declarat, de exemplu, că au votat-o pe Valentina lui Shor că i-a dus la parcul de distracţii. Votul masiv dat Maiei Sandu arată că jurnaliştii au identificat greşit profilul majorităţii alegătorilor lui Shor. Exemplele ridiculizate erau excepţii sau cel puţin reprezintă o pondere redusă, explicabilă prin educaţia precară pe care o au o parte din persoanele de vârsta a doua sau a treia în unele sate din R. Moldova. La fel ca electoratul similar lor din România, ei sunt vulnerabili la oferta de mâncare, băutură şi distracţie, renumita reţetă cu „mici şi bere” din România. Dar nu aceştia reprezintă majoritatea alegătorilor lui Shor. Acesta a adunat un electorat semnificativ, de 7-8%, datorită investiţiilor masive pe care le face în Orhei, de la iluminatul public la asfaltarea străzilor, adică în acţiuni cu vizibilitate maximă în ochii alegătorilor. Aceştia nu sunt interesaţi de provenienţa banilor lui Shor. Pentru Shor este o investiţie pe termen mediu şi lung, pentru că îi asigură un număr de parlamentari cu care poate jongla în parlament pentru propriul interes. Însă o parte semnificativă a electoratului a dovedit în 15 noiembrie că nu îl ascultă orbeşte pe Ilan Shor. Acesta a sugerat să nu fie votată Maia Sandu, dar alegătorii săi au făcut exact invers. O parte din votanţii din Orhei au stat acasă în turul 2, dovadă fiind diferenţa în minus de 5055 alegători la turul 2 faţă de turul 1; chiar dacă cifrele nu reflectă numărul real, ele arată cel puţin trendul şi sugerează proporţia. Circa 70% dintre votanţii lui Shor (Ivanov) din Orhei au votat-o pe Maia Sandu. Această pondere sugerează că Ilan Shor este vulnerabil în faţa electoratului său, care nu este ferm împotriva orientării proeuropene a R. Moldova şi probabil că nu ar ezita să voteze o ofertă mai bună decât Ilan Shor. Dar pentru asta trebuie să existe o ofertă reală pentru electoratul din Orhei.
A doua serie, cea de mijloc, a avut o mobilizare suplimentară a electoratului între 10-15%. În 6 raioane electoratul fidel lui Igor Dodon s-a mobilizat şi i-a asigurat acestuia păstrarea primei poziţii în preferinţele electoratului: Ocniţa (10,49%), Soroca (11,24%), Edineţ (11,56%), Briceni (11,67%), Donduşeni (12,01%) şi Basarabeasca (13,51%). Cu excepţia ultimului raion, restul sunt situate în partea de nord a R. Moldova, regiune cu orientare puternic filorusă. În schimb, Maia Sandu a reuşit să mobillizeze electorat suplimentar în câteva raioane în care în primul tur Dodon câştigase, alegători care au fost deci peste jumătate din cei care au venit la vot doar la turul 2: Ungheni (10,92% mobilizare suplimentară totală), Cahul (12,46%) şi Căuşeni (14,83%). În alte 7 raioane, Maia Sandu a mobilizat suficient electorat încât să îşi păstreze întâietatea câştigată în primul tur: Ştefan-Vodă, Cantemir, Cimişlia, Ialoveni, Criuleni, Străşeni şi Călăraşi. Toate raioanele din această serie, care au fost câştigate de Maia Sandu, sunt situate în partea centrală şi sudică a statului.
A treia serie este reprezentată de circumscipţiile electorale în care s-au mobilizat peste 15% alegători suplimentari, în cifre brute. Pentru Igor Dodon s-au mobilizat exemplar raioanele Taraclia (19,16%), Dubăsari (24,03%) şi Găgăuzia (27,01%). Aici el a câştigat şi în primul tur, însă cu discursul său puternic antieuropean a reuşit o mobilizare mare în aceste trei circumscripţii electorale. Taraclia este locuită majoritar de bulgari cu orientare prorusă şi aici Dodon a adunat circa 93% din voturi, Maia Sandu fiind practic inexistentă aici. Dubăsari este pe Nistru, cu sperietoarea Transnistriei în coaste, din care cauză discursul antieuropean a prins, însă nu foarte mult, deoarece scorul a fost strâns, doar 5% în plus pentru Dodon. Din punct de vedere cantitativ, ambele raioane se situează în partea inferioară a totalului alegătorilor care au votat, din cauza limitei demografice. Un rol important în balanţa finală l-a jucat însă autonomia găgăuză, unde mobilizarea a fost maximă, fiind depăşită doar de Transnistria (în mod organizat) şi de diasporă. În turul 2 s-au prezentat la vot circa 27,01% mai mulţi alegători în Găgăuzia. Procentul obţinut de Dodon este grăitor: 94,59%. Nici în această circumscripţie electorală Maia Sandu parcă nici nu a existat.
În schimb, electoratul proeuropean s-a mobilizat peste medie în alte 9 circumscripţii electorale. Anenii Noi a fost câştigat de Maia Sandu de la Dodon prin mobilizarea unui număr mai mare al alegătorilor săi (15,59% electorat suplimentar total). La fel şi în sectorul Botanica din capitală (20,30%). În alte 7 circumscripţii, electoratul proeuropean, mobilizat exemplar, şi-a apărat întâietatea câştigată în primul tur: Nisiporeni (16,14%), Hânceşti (16,69%), Suburbiile Chişinăului (18,15%), sectoarele Ciocana (19,12%), Buiucani (19,66), Centru (19,95%) şi Râşcani (20,05%) din Chişinău. Aceste circumscripţii electorale au făcut diferenţa în favoarea Maiei Sandu şi în circumscripţiile din interiorul R. Moldova, datorită ponderii demografice, fiind printre cele mai populate. Practic, dintre primele 15 circumscripţii ca populaţie şi electorat potenţial, doar Găgăuzia şi Bălţi au fost câştigate de Dodon, restul fiind net în favoarea Maiei Sandu.
Dincolo de aceste cifre, câteva concluzii se impun: electoratul lui Ilan Shor, care a votat-o în primul tur pe Valentina Ivanov, a votat-o masiv în al doilea tur pe Maia Sandu, în ciuda atitudinii şi retoricii lui Shor împotriva acesteia; electoratul lui Renato Usatâi s-a împărţit între Maia Sandu şi Igor Dodon aproximativ în aceeaşi proporţie cu ponderea celor doi în totalul voturilor pe circumscripţie, de multe ori la jumătate; nici I. Shor, nici R. Usatâi nu îşi controlează propriul electorat în întregime, o parte semnificativă a lui având disponibilitatea pentru susţinerea unei alte oferte electorale mai bune decât a celor doi; raioanele din nord, majoritar proruse şi pro Dodon, şi-au dovedit capacitatea maximă de mobilizare, în medie sub 10% suplimentar în turul 2; bulgarii şi găgăuzii s-au mobilizat intens pentru turul 2; circumscripţiile electorale din centrul statului, inclusiv sectoarele Chişinăului, au făcut diferenţa în favoarea Maiei Sandu.
Fără votul masiv al diasporei, Maia Sandu ar fi câştigat la o limită de 3% în faţa lui Dodon, ceea ce i-ar fi permis acestuia o falsificare masivă a rezultatului după reţeta Lukashenko. Însă la o diferenţă de 15,5%, succesul Maiei Sandu este zdrobitor. Rămâne ca acest avantaj să fie nu doar păstrat, ci mărit până la alegerile parlamentare, care trebuie să fie anticipate, pentru că actualul parlament nu mai reflectă opţiunile electoratului. Dar strategii de campanie ai Maiei Sandu trebuie să se concentreze atât asupra electoratului consacrat, cât şi pe electoratul rusofon, pentru că actualele alegeri au dovedit că acesta are o oarecare disponibilitate şi pentru o ofertă proeuropeană.

Romanian Global News

Read Previous

Deținuții politic, solicitare către autorități: Reparați de urgență această nedreptate!

Read Next

Dan Dungaciu: Câte divizii are Maia Sandu?