Obrăznicie și nesimțire a Budapestei la adresa românilor!

Uitând că în fiecare an 17 de milioane de români înghit în sec și suportă pe 15 martie ca 1,2 milioane de unguri din România și toată Ungaria să serbeaze Revoluția maghiară, zi în care, în 1848, zeci de mii de români au fost masacrați de trupele revoluționare maghiare, un impertinent de la Budapesta, Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului ungar, își permite să critice pe români că îndrăznesc să serbeze recunoaștrea internațională a frontierelor României Întregite.
Marcarea în fiecare an a Tratatului de la Trianon ca sărbătoare în România este un fapt uimitor şi profund ofensator pentru naţiunea maghiară, afirmă cu impertinență Árpád János Potápi, secretar de stat responsabil pentru politici naţionale al Cancelariei Prim-ministrului ungar, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat, obligat fiind, Legea privind declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon.
Secretarul de stat responsabil pentru politici naţionale semnalează, într-un comunicat transmis MTI, că, potrivit legii promulgate miercuri în România, marcarea în fiecare an a Tratatului de la Trianon va deveni sărbătoare oficială în România, ceea ce este profund ofensator nu doar pentru maghiarii din Transilvania, ci şi pentru întreaga naţiune maghiară.
”Este uimitor şi trist că, în toiul unei pandemii, problema unui stat membru al UE este să adopte o lege care “să târască prin noroidrepturile celei mai mari comunităţi naţionale care trăieşte pe teritoriul său”, a scris cu obrăznicie Árpád János Potápi.
În opinia sa, ”să obligi membrii unei comunităţi naţionale să sărbătorească cea mai neagră zi din propria istorie, nu numai că nu se încadrează în principiile UE, ci reprezintă şi o “mare lipsă de respect” faţă de membrii comunităţii, a mai aberat oficialul mahiar.
”Această măsură serveşte doar pentru a provoca tensiuni inutile între naţionalităţile care trăiesc pe teritoriul ţării”, a adăugat individul uitând de tensiunile provocate de primarii și președinții maghiari ai consiliilor județene ale Județelor Covasna și Harghita, unde românii sunt constant discriminați etnic și provocați în propria țară.

Ce înseamnă pentru românii transilvăneni ziua de 15 martie 1848, explică istoricul Vasile Lechințan într-un interviu acordat jurnalistului dan Tănasă:

Vasile Lechinţan: Înseamnă amintirea unei crunte perioade de teroare care a urmat, amintirea războiului civil şi a jertfelor numeroase în populaţia civilă românească: copii de vârste diferite, femei, bătrâni ucişi nevinovaţi, preoţi şi dascăli schingiuiţi, case si chiar sate întregi incendiate de către gardiştii secui şi maghiari, distrugerea prin incendiere a unei comori uriaşe a românilor, şi anume arhiva Episcopiei Ortodoxe de la Sibiu, amintirea ameninţărilor teroriste ale lui Kossuth adresate românilor care nu i se supun, într-un cuvânt amintirea terorismului maghiar de atunci. Cuvântul terorism este relevat de documentele de epocă, nu este o asociere hazardată de acum. Şi abia astăzi ne dăm seama, concret, ce s-a-ntâmplat atunci, pentru că în anul trecut s-au publicat trei volume şi două studii importante pe tema victimelor româneşti de la 1848-1849, autori şi editori de documente fiind dr. Dumitru Suciu (cu o echipă) de la Cluj-Napoca, dr. Ana Hancu de la Târgu Mureş, Elena Mihu de la Târgu Mureş şi eu, Vasile Lechinţan.
Documentele sunt cutremurătoare şi iată că abia la 165 de ani de la dezastru sunt publicate şi urmează şi alte volume la care se lucrează în prezent. Trebuie să ştim exact ce s-a-ntâmplat atunci.

Romanian Global News

Read Previous

Neamul Românesc rămăne mai sărac cu un fiu! Mite Kostov Papuli a plecat la Domnul!

Read Next

Muzeu din București, expoziție-eveniment dedicată celei mai importante pictorițe din Basarabia