Liceeni din Suedia, premiaţi pentru poezii compuse în memoria poetului originar din România, Paul Celan

Un concurs de poezie organizat în memoria poetului Paul Celan, de Institutul Cultural Român din Stockholm şi Institutul Goethe din Suedia, în colaborare cu revista literară suedeză „Ponton”, a fost lansat în luna martie 2020 și s-a adresat tinerilor liceeni din Suedia, transmite Romanian Global News.

Proiectul a fost organizat cu ocazia aniversării, anul acesta, a 100 de ani de la naşterea poetului, născut în Bucovina de Nord, la Cernăuţi şi, totodată, a comemorării a 50 de ani de la moartea sa.

Cei interesaţi de provocarea lasată de ICR Stockholm au avut ca sarcină să scrie o poezie inspirată din temele majore ale liricii lui Paul Celan: memoria, pierderea, evadarea şi exilul, dragostea, tristeţea. Au fost primite 60 de poezii scrise de tineri poeţi din Suedia. Cele mai bune trei poezii au fost ulterior selectate de un juriu, în urma unei analize calitative şi tematice:

Premiul I (împărţit între 2 tineri scriitori):
• Carl Granberg cu poezia „En Pojke” („Un băiat”)
• Elin Kinman Maly cu poezia „Jag rullar dig i min skurna handflata” („te rotesc în palma mea crăpată”)
Premiul II:
• Ellen Nilses cu poezia „Skuldbrev från en hyresgäst” („scrisoare de despăgubire de la un chiriaş”)
Premiul III:
• Hanna Beck Johansson cu poezia „Barn, O barn” („Copii, o copii”)
Cele trei poezii câştigătoare vor fi publicate în revista literară „Ponton” şi traduse ulterior în limbile română şi germană. De asemenea, se are în vedere şi publicarea ulterioară a acestora în reviste literare din România şi Germania. Ceremonia de decernare a premiilor va avea loc anul viitor, de îndată ce situaţia provocată de pandemia Covid-19 o va permite.

Premiile constau în trei vouchere cadou pentru cărţi, premiul I în valoare de 3.000 SEK, premiul II în valoare de 2.000 SEK şi premiul III în valoare de 1.000 SEK.

Membrii juriului care au evaluat poeziile primite au fost: Anders Olsson (teoretician literatur suedez, profesor de literatură la Universitatea din Stockholm şi traducător al operei lui Paul Celan), Hanna Rajs Lundström (apreciată poetă suedeză din tânăra generaţie), Björn Sandmark (scriitor suedez şi traducător al operei lui Paul Celan), Christiane Lahusen (reprezentantă a departamentului de literatură al Goethe-Institut Schweden) şi Arina Stoenescu (ilustrator, designer grafic, editor şi traducător din limbile română şi suedeză).

Paul Celan (pseudonimul lui Paul Antschel) (n. 23 noiembrie 1920, Cernăuţi, Regatul României, aziCernivţi, Ucraina – d. 20 aprilie 1970, Paris, Franţa) a fost poet, traducător şi esesist de limba germană, evreu originar din România. Viaţa lui Celan a avut o traiectorie sinuoasă: născut la Cernăuţi (Bucovina de Nord), într-o familie de evrei germanofoni în perioada în care această regiune făcea parte din România, a trăit în România, Austria şi apoi în Franţa. A scris în limba germană şi a tradus în această limbă literatură română, portugheză, rusă, engleză şi franceză, iar din limba germană a tradus în româneşte povestirile lui Franz Kafka.

Paul Celan a fost un artist şi un creator al limbajului, cunoscut pentru că a inventat propriile sale cuvinte, care nu se regăsesc în limbajul comun. De exemplu, a profitat intens de abilitatea limbii germane de a pune cuvintele laolaltă pentru a crea combinaţii inedite. Acelaşi lucru poate fi făcut cu uşurinţă şi în limba suedeză. Celan şi-a scris poeziile în germană, în ciuda faptului că aceasta era limba criminalilor. Pentru a putea scrie poezie în limba germană, poetul a simţit nevoia de a găsi propriul său limbaj şi un mod de exprimare propriu care să vorbească despre experienţa Holocaustului şi crimele comise în timpul războiului. Acesta a „forţat” constant normele şi graniţele limbajului, poeziile sale trădând o tensiune intrinsecă între limbajul liricii, al criminalilor şi cel comun al vieţii de zi cu zi.

Poezia lui Paul Celan este strâns legată de viaţa sa: experienţele pierderii, evadării şi exilului, amintirea a ceea ce s-a pierdut, dar şi iubirea sunt teme recurente în poeziile sale. Contradicţia dintre limba germană ca limbă maternă, limba lirismului şi, totodată, limba făptaşilor în umbra Holocaustului este prezentă în multe dintre poeziile sale şi l-a făcut unul dintre cei mai importanţi poeţi ai secolului XX.

Romanian Global News

Read Previous

Dosarele de burse pentru elevii etnici români din Ucraina, preluate, în sfârșit, de Departamentul pentru Românii de Pretutindeni! Poate ajung și banii până de Crăciun!

Read Next

MAUROVLAHICA- Recviem pentru o etnie dispărută!