Bogdan Aurescu s-a văzut cu ministrul de externe de la Budapesta! Nu s-a discutat nimic de recuperarea moștenirii Gojdu!

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu l-a primit pe18 februarie 2021, la sediul MAE, pe ministrul afacerilor externe și comerțului exterior al Ungariei, Péter Szijjártó, în contextul vizitei pe care acesta o efectuează la București, în vederea pregătirii Comisiei Mixte Economice România-Ungaria, arată un comunicat MAE, preluat de Romanian Global News.
În cadrul întrevederii, au fost discutate aspectele de interes prioritar aflate pe agenda bilaterală, precum și evoluțiile din cele două state legate de gestionarea pandemiei de COVID-19. Ministrul Bogdan Aurescu a reiterat dorința părții române de a dezvolta și consolida relația cu Ungaria în toate domeniile de interes comun, în conformitate cu Tratatul politic din 1996 și Declarația privind cooperarea şi parteneriatul strategic româno-ungar pentru Europa secolului XXI din 2002. La rândul său, ministrul Péter Szijjártó a exprimat deschiderea părții ungare pentru relansarea relației cu România în toate domeniile, prin realizarea de proiecte de interes reciproc.
Astfel, ambii demnitari au reliefat interesul crescut pentru impulsionarea cooperării economice bilaterale, inclusiv a investițiilor reciproce și a schimburilor comerciale. În acest sens, miniștrii Bogdan Aurescu și Péter Szijjártó au salutat organizarea, în perioada următoare, a unei noi sesiuni a Comisiei Mixte Economice, la Budapesta, și au reliefat necesitatea avansării discuțiilor în vederea creării, cât mai curând posibil, a unei Camere de Comerț româno-ungare la Budapesta. În același timp, cei doi demnitari au salutat aprofundarea cooperării sectoriale în domeniul transporturilor, fiind evocată inaugurarea, de către cei doi miniștri, în septembrie 2020, a conexiunii de autostradă A3-M4, precum și interesul pentru realizarea conexiunii/drumului expres între Satu Mare – Oar (România) și Mátészalka – Csenger (Ungaria). A fost de asemenea abordat în cadrul discuțiilor proiectul căii ferate de mare viteză București-Budapesta.
Cei doi miniștri au convenit, de asemenea, impulsionarea finalizării altor două proiecte aflate încă în discuție, astfel încât să fie posibilă semnarea, în cel mai scurt timp, a Protocolului celei de-a 8-a sesiuni a Comitetului de Specialitate Româno-Ungar de Colaborare în Problemele Minorităţilor Naţionale și finalizarea negocierilor referitoare la înființarea a două puncte de trecere a frontierei la Variaşu Mic – Dombegyhaza și Grăniceri – Elek.
În ceea ce privește „Programul de Dezvoltare Economică a Ardealului”, ministrul Bogdan Aurescu a reamintit angajamentul comun, din mai 2020, pentru negocierea unui acord internațional care să stabilească parametrii în baza cărora acest program finanțat de la bugetul statului ungar și alte programe similare să poată fi implementate pe teritoriul României.
În cadrul discuțiilor, partea română a făcut referire și la așteptările legate de implicarea autorităților ungare în asigurarea drepturilor identitare ale persoanelor aparținând minorității române din Ungaria, fiind abordată în discuții inclusiv necesitatea unui învățământ de calitate în limba română, printr-o finanțare corespunzătoare, astfel încât să fie păstrată și promovată identitatea etnică, culturală, lingvistică, religioasă a persoanelor aparținând minorității române.

Gojdu, avocatul romanilor

Emanuil Gojdu s-a nascut la 9 februarie 1802, intr-o familie de aromani originari din Moscopole (Albania), stabilita la Oradea. Dupa terminarea liceului in orasul natal, Gojdu a urmat studiile universitare juridice la Budapesta, Bratislava si Viena. In 1824 si-a inceput cariera de avocat la Budapesta, ca stagiar la biroul unui avocat sarb. In scurt timp, Gojdu s-a afirmat si si-a deschis propriul birou de avocatura. Gojdu a fost primul care a inlocuit limba latina cu limba maghiara in intentarea actiunilor consiliilor judecatoresti din Buda si Pesta. In urma numeroaselor procese castigate, Gojdu a ajuns la o situatie materiala buna, scria Simona CURCIAN în Gazeta de Cluj
In mediile politice ungare era foarte apreciat pentru competenta sa, spiritul sau deschis si aptitudinile sale catre interculturalitate, desi era cunoscut ca un promotor consecvent al intereselor romanesti. Emanoil Gojdu a fost semnatar al Programului Politic de la Pesta al Revolutiei din 1848, in care se stipula necesitatea folosirii neingradite in Transilvania a limbii romane in scoli, biserici si in problemele interne ale romanilor. Mai mult decat atat, Gojdu cerea prin programul politic ca la Ministerul Cultelor de la Pesta sa se infiinteze o sectie care sa se ocupe de scolile si bisericile romanilor care tin de “legea rasaritului” – religia ortodoxa.
Gojdu s-a retras din viata politica militanta in 1869, fiind numit, la Budapesta, consilier la Curtea de Casatie, functie pe care a detinut-o pana la moartea sa, in februarie 1870.
Milioanele de dolari care zac la Budapesta

In testamentul sau, Gojdu a cerut ca bunurile sale sa revina “acelei parti a natiunii romane din Ungaria si Transilvania care tine de legea rasariteana ortodoxa”, bunuri ce urmau sa fie administrate in cadrul unei fundatii. Numai partea imobiliara a activelor fundatiei, reprezentata de un complex de opt corpuri de cladire situate in centrul Budapestei, a fost evaluata la peste 12 milioane de dolari, iar restul mostenirii a fost evaluat la aproximativ 800 milioane de dolari. Din veniturile existente si economiile realizate prin capitalizare urmau sa se acorde timp de 50 de ani burse “acelor tineri romani de religiunea rasariteana ortodoxa, distinsi prin buna purtare si prin talente, ai caror parinti nu sunt in stare cu averea lor sa duca la indeplinire cresterea si cultivarea copiilor lor”, se spune in Testamentul lui Gojdu. Dupa trecerea acestei prime perioade urmau sa beneficieze de sprijinul Fundatiei si tinerii care urmeaza “cariera artistica, preoteasca si invatatoreasca”, iar dupa trecerea a 100 de ani, puteau fi remunerati si “preoti si invatatori saraci, cu insusiri eminente, familie numeroasa si imbatraniti”. O prima astfel de fundatie a functionat efectiv intre 1870 si 1917, acordand burse de studiu pentru tinerii din Romania. Dupa 1918, sediul Fundatiei Gojdu s-a mutat la Sibiu, insa majoritatea bunurilor acesteia au ramas pe teritoriul Ungariei.
In ciuda faptului ca articolul 247 din Tratatul de Pace de la Trianon prevedea obligatia statului ungar de a “restitui bunurile fundatiilor proprietarilor acestora” si in pofida angajamentelor Ungariei de a reglementa situatia organizatiei, bunurile lui Gojdu nu au fost restituite nici pana in prezent.
Banii romanilor la unguri
Printr-un acord provizoriu incheiat la 16 aprilie 1924 intre Romania si Ungaria, Romania putea dispune, timp de trei ani, de valorile mobiliare si imobiliare ale Fundatiei. Alte initiative, din 1925 si 1926, ale Guvernului roman pentru reluarea tratativelor au fost refuzate de partea maghiara. Ba mai mult, in 1927, Guvernul maghiar a blocat conturile Fundatiei in bancile din Budapesta. Cu toate acestea, administratorul imobilelor din Budapesta a fot obligat sa depuna veniturile anuale in conturile blocate. In urma celor dezbatute la Conferinta Internationala de la Haga (1929), Nicolae Titulescu, ministrul roman al afacerilor Externe, si omologul sau maghiar, baronul Korani, semneaza, la Paris, in 28 aprilie 1930, un nou acord provizoriu referitor la bunurile Fundatiei Gojdu. Abia in octombrie 1937 se semneaza, la Bucuresti, acordul definitiv prin care Ungaria se obliga sa predea Romaniei intreg patrimoniul Fundatiei Gojdu, care se afla pe teritoriul Ungariei, cu toate drepturile aferente. Parlamentul roman a ratificat acordul in 1938, dar cel maghiar l-a ratificat abia in iunie 1940, cu putin timp inaintea Dictatului de la Viena, astfel ca prevederile sale nu au mai putut fi aplicate. In 1952, toate bunurile Fundatiei au fost nationalizate de catre noua conducere de la Budapesta. Dupa aproape 40 de ani de la nationalizarea bunurilor de catre unguri, chestiunea a revenit in atentia Bucurestiului si a Budapestei. Fundatia Gojdu a fost reinfiintata in 1996, cu sprijinul regretatului Inalt Prea Sfintitului Antonie Plamadeala. Noua Fundatie avea sediul la Sibiu, dar ea functiona doar “simbolic”, situatia averii lui Gojdu nefiind reglementata.
Monument istoric concesionat
In decembrie 1999, imobilele din Budapesta apartinand fundatiei Gojdu au fost concesionate de Primaria Sectorului VII Budapesta catre o firma ungaro-cipriota, desi Oficiul National de Ocrotire a Monumentelor Istorice din Ungaria a declarat Curtea Gojdu ca fiind “monument istoric ocrotit”. Aceasta concesionare a determinat reluarea demersurilor partii romane pentru reglementarea situatiei patrimoniului Gojdu. Problema Gojdu a fost inclusa in agenda comuna a discutiilor bilaterale dintre Romania si Ungaria, inregistrandu-se o serie de progrese in abordarea discutiilor. Astfel s-a ajuns ca problema Fundatiei Gojdu sa se afle pe ordinea de zi a sedintei duble a celor doua executive. Rezultatul, desi laudat, este unul de-a dreptul nefavorabil pentru Romania. Gojdu a lasat o mostenire romanilor, chiar daca ea se afla in Ungaria. Acum, aceasta mostenire este impartita cu Ungaria, incalcandu-se dorinta din testamentul lui Gojdu, aceea de a se acorda burse tinerilor romani si ortodocsi. Printre bursierii vechii fundatii s-au aflat personalitati ca Victor Babes, Valeriu Braniste, Octavian Goga, Dumitru Staniloaie, Traian Vuia.
Juramantul de credinta al lui Emanuil Gojdu
“Ca fiu credincios al Bisericii mele laud Dumnezeirea, caci m-a creat Roman; iubirea ce o am fata de natiunea mea, neincetat ma face sa starui in fapta pentru ca si dupa moarte sa pot erumpe de sub gliile mormantului spre a putea fi pururea in sanul natiunii mele” – Emanuil Gojdu, in 1862, la implinirea varstei de 60 de ani.
Vedeți și:

Romanian Global News

Read Previous

Asigurarea respectării drepturilor muncitorilor români din Germania pe agenda discuțiilor lui Titus Corlățean cu ambasadorul Germaniei

Read Next

De ce în școlile cu predare în limba română din regiunea Cernăuți ajung doar manuale în limba ucraineană? Poate aude și ambasadorul României la Kiev!