Spațiul mărțișorului, spațiu al etnogenezei românilor! Primăvară frumoasă românilor de pretutindeni!

SPAȚIUL MĂRȚIȘORULUI, un alt nume pentru spațiul carpato-balcanic, leagănul etnogenetic al românilor, scrie Vlad Cubreacov pe cubreacovblog.wordpress.com preluat de Romanian Global News.

Obiceiul arhaic românesc al mărțișorului există la toți dacoromânii, meglenoromânii și aromânii, fiind transmis și populației bulgarofone din Peninsula balcanică. L-au împrumutat și alții, dar nimeni nu l-a generalizat ca noi.
Dacă există un Imperiu al Crizantemei, iată că vedem aici imaginea unei posibile Împărății a Mărțișorului…


Un proiect de lege privind instituirea Zilei Mărțișorului, elaborat de subsemnatul și asumat de mai mulți deputați din diverse grupuri parlamentare, a fost depus în anul 2019 în Parlamentul României. Prezint în continuare Expunerea de motive care însoțește acest proiect legislativ.


Proiectul de lege are drept scop instituirea Zilei Mărțișorului, ca zi de sărbătoare națională, pentru oficializarea, punerea în valoare și promovarea unei sărbători populare românești ancestrale incluse în patrimoniul universal.
La 6 decembrie 2017, Comitetul Interguvernamental UNESCO pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial, întrunit la Jeju (Republica Coreea), a decis înscrierea în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității a dosarului multinațional „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” coordonat de către România și elaborat în comun cu Republica Moldova, Bulgaria și Republica Macedonia. Comitetul Interguvernamental UNESCO a apreciat valoarea universală a „Practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie” și a rolului de necontestat pe care acestea îl au în îmbogățirea patrimoniului cultural universal, a diversității și creativității culturale și promovarea comunităților locale.
Mărțișorul reprezintă o marcă distinctivă și un element specific de autenticitate a expresiei culturale tradiţionale românești. El constituie unul din cele 7 elemente românești incluse de UNESCO în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității, alături de: ”Doina”, ”Ritualul Călușului”, „Tehnicile tradiţionale de realizare a Scoarţei‟ (împărțit cu Republica Moldova), ”Colindatul de ceată bărbătească“ (împărțit cu Republica Moldova), ”Tehnicile de prelucrare a ceramicii de Horezu” și „Jocul fecioresc de Ticuș”.
Sărbătoarea populară a Mărțișorului marchează începutul anului agricol, odată cu sosirea primăverii, și este asociată unor obiceiuri străvechi din aria carpato-balcanică întâlnite la români (atât dacoromâni, cât și aromâni sau meglenoromâni) și la unele popoare din această arie geografică.
Ziua națională a Mărțișorului va oferi un cadru propice conservării, promovării, punerii în valoare, transmiterii şi revitalizării practicilor culturale asociate zilei de 1 Martie ca element al patrimoniului cultural imaterial definitoriu pentru poporul român și comunitățile istorice românești din jurul granițelor și Balcani sau din diaspora emergentă și factor de coeziune cultural-identitară.

Romanian Global News

Read Previous

Sondaj: Crește numărul unioniștilor dincolo de Prut! 37,5 dintre basarabeni susțin Unirea R.Moldova cu România

Read Next

Noua mișcare pentru „drepturile sexuale” ale copiilor la ONU, un nou atac la valorile fundamentale ale creștinilor!