Pași pentru înscrierea dosarului privind cămășa cu altiță în patrimoniul UNESCO

Ministerul Educației, Culturii și Cercetării al Republicii Moldova a transmis Ministerului Culturii a României formularul semnat și documentele aferente înscrierii dosarului transnațional „Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală în România și Republica Moldova” în Lista Reprezentativă UNESCO a patrimoniului cultural imaterial al umanității, transmite Romanian Global News.
Pe parcursul anilor 2019-2021, grupurile naționale de lucru din Republica Moldova și România au efectuat lucrări de cercetare, documentare, inventariere a elementului cămașa cu altiță, inclusiv în localitățile rurale și urbane, au realizat filmul de promovare, în conformitate cu standardele UNESCO, precum și broșura de promovare.
Grupul de lucru din Republica Moldova constituit din experții Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, Muzeului Național de Etnografie și Istorie Naturală și Centrului Național de Conservare și Promovare a Patrimoniului Cultural Imaterial a elaborat dosarul de patrimoniu al elementului Arta cămășii cu altiță – element de identitate culturală, care reprezintă o cercetare amplă a elementului și cuprinde informații referitoare la denumirile locale și regionale, arealul de manifestare, răspândirea cămășii cu altiță pe teritoriul actual al Republicii Moldova, reperele etnografice și istoriografice, descrierea elementului: materii prime, instrumentarul de lucru, croiul, decorul, tehnicile de broderie, cromatica, motivele, practicanți, semnificația socio-culturală, precum și cadrul legal în domeniul protejării patrimoniului cultural imaterial și măsurile ce urmează a fi implementate de către toate instituțiile din domeniu. Elementul a fost clasat în Registrul național al patrimoniului cultural imaterial al Republicii Moldova prin Ordinul nr. 105/2021.
Prin înscrierea cămășii cu altiță în Lista Reprezentativă UNESCO, Republica Moldova își asumă angajamentul să asigure viabilitatea elementului prin elaborarea și implementarea de politici la nivel național și local, dar și să promoveze această piesă de port popular prin organizarea evenimentelor cu caracter național și internațional.
Amintim că, Republica Moldova şi România au promovat deja trei dosare transnaţionale în Lista Reprezentativă UNESCO a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității: „Colindatul în ceată bărbătească” (2013), „Tehnici tradiționale de realizare a scoarței” (2016), „Practicile culturale asociate zilei de 1 Martie” (2017).

Romanian Global News

Read Previous

Avertizez că Parlamentul României nu va putea vota aderarea Serbiei la Uniunea Europeană decât dacă Serbia va acorda drepturile pe care le au sârbii din România, celor 300.000 de români din zona Timocului

Read Next

Raportul misiunii UNESCO arată dezastru în pădurile din România aflate în Patrimoniul Mondial. România riscă un conflict diplomatic de proporții