Senatorul AUR Ionuț Neagu a interpelat Ministerul Afacerilor Externe cu privire la tergiversările legate de înființarea institutelor culturale românești din zonele locuite de românii din comunitățile istorice, transmite Romanian Global News.

Pe lângă diaspora românească din Occident, între 1,5 și 2 milioane de români trăiesc în statele vecine: Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Grecia, Albania și Croația.
Hotărârea de Guvern nr. 492/2004 privind organizarea și funcționarea Institutelor Culturale Românești din străînătate prevede înființarea de Institute la Atena și Kiev (cu filială la Cernăuți), fără că ele să fi fost înființare vreodată. A existat și prevederea privind înființarea unui ICR la Belgrad, la care s-a renunțat ulterior.
Comunitățile de români, precum și misiunile diplomatice din aceste zone, au transmis permanent și au subliniat importantă deschiderii de noi Institute Culturale la Bălți, Cahul, Sofia, Vidin, Salonic, Tirana, Corcea, Saranda, Odesa, Ismail, Belgrad, Bor, Skopje. Niciuneia dintre aceste propuneri nu i s-a dat curs până în prezent.
“Institutele Culturale Românești din străinătate au ca obiectiv principal menținerea și dezvoltarea relațiilor culturale și spirituale cu românii din străînătate, în scopul conservării identității de limbă, cultură și tradiții a acestora și al antrenării lor în realizarea intereselor naționale ale României, consolidarea şi amplificarea, sub diferite forme, a relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare.
Se pare că statul român a uitat obiectivul lor.
Am interpelat Ministrul de Externe referitor la aceste continue amânări, la această pasivitate rușinoasă, la această neimplicare totală în conservarea acelor comunități care încă ne așteaptă.

Probabil va răspunde ca în 2012, spunând că ICR Kiev e în… CURS DE OPERAȚIONALIZARE”, a afirmat senatorul.

Mai mult de atât, în prezent ICR este complet blocat întrucât conducerea acestei instituții își consideră mandatul expirat, invocând OG nr. 32/2021, astfel încât niciun document sau proiect nu poate fi aprobat sau avizat din lipsa unei persoane care să îți asume responsabilitatea și a semna pentru toate cele ce decurg din activitatea acestei instituții deosebit de importante a statului român.

Redăm mai jos textul integral al interpelării:
Stimate domnule ministru,
Institutele Culturale Românești din străinătate au ca obiectiv principal menținerea și dezvoltarea relațiilor culturale și spirituale cu românii din străinătate, în scopul conservării identității de limbă, cultură și tradiții a acestora și al antrenării lor în realizarea intereselor naționale ale României, consolidarea şi amplificarea, sub diferite forme, a relaţiilor cu comunităţile româneşti de peste hotare.
Printre atribuțiile principale ale Institutelor Culturale Românești din străinătate se află și susținerea inițiativelor pentru dezvoltarea culturală a comunităților românești din străinătate, pentru a favoriza menţinerea legăturilor acestora cu ţara.
Republica Moldova este, alături de România, un stat înrudit, cu majoritate națională românească. În Republica Moldova există Institutul Cultural Român ”Mihai Eminescu” de la Chişinău. Acesta ar trebui să aibă o filială la Copăceni, raionul Sângerei.
Statele în care există importante minorități românești înrudite sunt Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Grecia, Albania și Croația. Se estimează că numărul acestor români de pretutindeni ar fi între 1,5 și 2 milioane de persoane.
Hotărârea de Guvern nr. 492 din 1 aprilie 2004 privind organizarea și funcționarea Institutelor Culturale Românești din străinătate prin reorganizarea centrelor culturale din străinătate, precum și înființarea unor institute noi, modificată de mai multe ori de-a lungul anilor, prevede înființarea de Institute Culturale Românești în două state în care există importante comunități istorice românești: ICR Atena (Republica Elenă) și ICR Kiev cu filială la Cernăuți (Ucraina), fără ca aceste Institute Culturale Românești să fi fost înființare vreodată.
De asemenea, Hotărârea de Guvern nr. 492/2004 a prevăzut înființarea ICR Belgrad (Republica Serbia), însă această prevedere a fost eliminată fără ca un Institut Cultural Român să fi fost vreodată înființat la Belgrad.
Misiunile diplomatice și oficiile consulare române din statele în care există comunități istorice de români, organizații reprezentative ale românilor din statele vecine și Balcani, precum și mai mulți parlamentari români au propus înființarea unor noi institute culturale românești și filiale ale acestora în statele respective.
Din câte cunoaștem, propunerile au vizat înființarea ICR Bălți și ICR Cahul (Republica Moldova), ICR Sofia cu filială la Vidin (Bulgaria), ICR Salonic (Republica Elenă), ICR Tirana, cu filiale la Corcea și Saranda (Albania), ICR Odesa, cu filială la Ismail (Ucraina), ICR Belgrad, cu filială la Bor, ICR Skopje (Republica Macedonia de Nord). Niciuneia dintre aceste propuneri nu i s-a dat curs până în prezent.
Având în vedere cele expuse mai sus, vă rog respectuos să ne comunicați punctual:

1. Care sunt rezultatele analizei multianuale a Ministerului Afacerilor Externe privind propunerile de înființare de Institute Culturale Românești și filiale ale acestora în statele în care există comunități istorice românești/minorități românești înrudite (Ucraina, Serbia, Bulgaria, Republica Macedonia de Nord, Grecia, Albania și Croația), precum și în statul înrudit Republica Moldova.
2. Ce propuneri concrete a formulat Ministerul Afacerilor Externe în ultimii 10 ani privind înființarea de Institute Culturale Românești și filiale ale acestora în statele în care există comunități istorice românești/minorități românești înrudite, precum și în statul înrudit Republica Moldova.
3. În cazul unui răspuns negativ la punctul 2, vă rugăm să motivați concret și temeinic lipsa unor asemenea propuneri, cu referire distinctă la fiecare stat vizat în parte.