Reportaj TVR Moldova “Ambasadorii Succesului”. Simboluri basarabene în Suedia, cu Viorica Olaru-Cemârtan

Ediţia Ambasadorilor Succesului vă prezintă povestea de succes a Vioricăi Olaru-Cemârtan. Este stabilită de 3 ani în Suedia şi a făcut cercetare a patrimoniului cultural UNESCO. Acum predă şi la câteva universităţi şi spune că mereu a încercat să se cunoască şi să se reinventeze. Aşa se face că a început să lucreze şi pentru o companie din domeniul energiei regenerabile. Viorica Olaru-Cemîrtan a descoperit în Suedia o lume total diferită de Republica Moldova. Bunile practici a încercat să le aducă şi acasă şi este încrezătoare că parcursul european al Republicii Moldova poate aduce o schimbare în bine a vieţii basarabenilor, transmite www.tvrmoldova.md, preluat de Romanian Global News.
Viorica Olaru Cemîrtan este istoric şi a fost cunoscută mai ales pentru cercetarea arhivelor ascunse de sovietici despre deportările din Basarabia, dar şi pentru activitatea ei în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite din Republica Moldova. În Suedia a ajuns în 2018, pentru studii post-doctorat şi cercetare la Universitatea Uppsala.

VIORICA OLARU-CEMÎRTAN, basarabeancă stabilită în Suedia: „Cercetarea cu care am venit este legată de patrimoniul cultural intangibil, ceea ce ţine de patrimoniul UNESCO. Cu alte cuvinte, identitatea, limba, tot ce ţine de cultura imaterială care identifică un popor”.

Continuă să predea şi să aibă colaborări la mai multe universităţi din Suedia, cum ar fi cea din Lund sau Universitatea Orebro. Aşa a descoperit că sistemul de învăţămint suedez e total diferite de cel de acasă.

VIORICA OLARU-CEMÎRTAN, basarabeancă stabilită în Suedia: „Dacă e să compar cu mediul academic din Republica Moldova, lucrurile sunt îngheţate într-un fel. Profesorul are contact foarte bun cu literatura, care nu întotdeauna e de ultimă oră. Profesorul universitar nu prea ştie cum stau lucrurile în afara catedrei, în afara bibliotecii”.

În Suedia, Viorica Olaru-Cemîrtan a descoperit o altă lume, dar a găsit şi alte oportunităţi de dezvoltare personală în domenii de viitor.

VIORICA OLARU-CEMÎRTAN, basarabeancă stabilită în Suedia: „Energia eoliană în Suedia este pioner, printre primele care au fost implimentate, în jurul anilor 60. Momentan este un lider la nivel internaţional. Republica Moldova este destul de necunoscută pentru domeniul respectiv. Tot ceea ce se cunoaşte este că e o ţară destul de instabilă şi politic, şi din punct de vedere al securităţii, şi al finanţelor. Investitorii internaţionali nu se grăbesc să investească, dar potenţial în ceea ce ţine de relief, de climă, sunt destul de buni”.

Basarabeanca poate fi considerată un ambasador al succesului. Este un profesionist complex, mereu activ, implicată în numeroase proiecte din domenii diferite.

VIORICA OLARU-CEMÎRTAN, basarabeancă stabilită în Suedia: „Mie îmi place să învăţ mereu ceva nou, îmi place să fiu utilă, nu aş putea rămâne într-un domeniu. Momentan, cred că am vreo patru domenii de expertiză, în toate îmi place să contribui”.

Suedia îi oferă zilnic oportunităţi la care în Republica Moldova poate doar visa.

VIORICA OLARU-CEMÎRTAN, basarabeancă stabilită în Suedia: „Republica Moldova face parte din Europa, teritorial, din punct de vedere al istorie nu există niciun dubiu că noi aparţinem Europei. Ar trebui să ne descotorosim de aceste moşteniri post-sovietice şi să luăm o cale veritabilă, democratică”.

Chiar dacă este departe de casă, Viorica Olaru-Cemîrtan se implică şi în numeroase proiecte pentru Republica Moldova. Anul trecut a creat o organizaţie pe care a numit-o Casa Mare.

VIORICA OLARU-CEMÎRTAN, basarabeancă stabilită în Suedia: „În Casa Mare se primesc oaspeţii, în Casa Mare se întâmplă evenimentele importante ale vieţii- naşterea, cununia, toate sărbătorile şi moartea. În Casa Mare se ţine busuiocul, icoana, Biblia”.

Prin intermediul organizaţiei, Viorica Olaru-Cemîrtan îşi doreşte să aducă diaspora din spaţiul românesc mai aproape de casă.

SINCRON VIORICA OLARU-CEMÎRTAN, basarabeancă stabilită în Suedia: „Dorinţa mea este să unim diapora basarabeană şi cea românească. Şi în Diapora să facem Unirea. Şi de fapt, noi suntem uniţi demult, din punct de vedere cultural, educaţional. Ne mai trebuie o unire instituţionalizată”.

Romanian Global News

Read Previous

Victimele deportărilor sovietice, comemorate de Parlamentul European

Read Next

România rămâne principala țară de destinație a exporturilor de mărfuri din Rep. Moldova