Ștefan cel Mare și Sfânt, comemorat la Pătrăuții de Jos, în Nordul Bucovinei

La 15 iulie, în fiecare an, îl comemorăm pe stil vechi pe Marele Voievod al neamului nostru – Ștefan cel Mare și Sfânt, scrie Eleonora Schipor pentru www.bucpress.eu, preluată de Romanian Global News.

Ziua a debutat cu o expoziție de tablouri, cărți, broșuri, iconițe dedicate marelui Voievod din biblioteca personală. În după amiaza aceleași zile de sărbătoare creștină, m-am deplasat cu expoziția în cauză la căminul cultural din Pătrăuții de Jos. Aici, cu ajutorul doamnelor Larisa Popescu-Chedic și Natalia Balan, colaboratoare la această instituție culturală a fost vernisată expoziția.
Am povestit pe scurt copiilor despre viața, luptele duse de Ștefan contra celor ce năvăleau asupra Moldovei, despre mănăstirile și bisericile ridicate după fiecare biruință, despre Cetatea de Scaun a Sucevei, dar mai ales despre mormântul său de la Mănăstirea Putna.
Marele Eminescu a numit Putna „Ierusalimul neamului românesc”. I-am îndemnat pe copii, ca atunci când vor avea posibilitate neapărat să vină pe aceste locuri binecuvântate de Dumnezeu. N-am uitat să le spun că ân anul 1992 am fost și eu prezentă la Putna la acea mare sărbătoare, când Ștefan Vodă a fost trecut în rândurile sfinților. Le-am vorbit și arătat în poze, ziare, cărți, bustul Poetului, Mihai Eminescu, instalat în curtea mănăstirii. Le-am vorbit despre serbarea de la Putna din 1871, la care vestitul compzitor Ciprian Porumbescu a cântat nemuritoarea sa Baladă, iar Junimiștii de atunci în frunte cu Mihai Eminescu au organizat acea minunată sărbătoare.
De asemenea, s-a amintit și de Codrii Cosminului, de Stejarul sădit de Voievod, bisericile ce se înalță acum prin satele noastre în numele lui Ștefan cel Mare, poeziile ce îi sunt dedicate de marii poeți, dar și de oamen simpli, de busturile și monumentele ce se înalță peste tot în Moldova de dincolo de frontieră, de faptul că trebuie să ne cinstim înaintașii, căci fără trecut nu există viitor.
Cu toții am căzut de comun acord ca atât membrii ansamblului popular de dansuri „Mugurel”, cât și cei ai altor cercuri ce activează la căminul cultural să ajungem, atunci când va fi posibil la mănăstirea Putna, unul dintre cele mai frumoase și minunate locuri sfinte și dragi sufletului românilor, urmând să vizităm și Chilia Sfâtului Daniil Sihastru, duhovnicul la care se spovedea Voievodul, dar lua și binecuvântare pentru a purcede la luptă.
Toate aceste lucruri ce se organizează la căminele culturale, la biblioteci, la școli, la Societățile culturale: expoziții, întâlniri cu oameni de sufet, convorbiri, excursii, relatări, vizionarea unor filme documentare sau artistice, discuțiile, impresiile împărtășite, le îmbogățesc universul copiilor, făcându-i să cunoască cât mai multe. Desigur, veți spune că multe le pot afla din rețelele de socializare, și e corect, dar cele organizate, auzite, vizionate „pe viu ” cum se spune, au rolul lor deosebit în educație și cunoașterea istoriei neamului, a marilor personalități, a evenimentelor deosebite.

Romanian Global News

Read Previous

Adrian Ilie: Comunitățile de macedoromâni stabilite în Dobrogea în perioada interbelică

Read Next

Lovitură pentru Certificatul de Vaccinare UE: Discriminarea dintre vaccinați și nevaccinați anulată de Curtea Constituțională din Slovacia