Breaking News :

Parlamentarii AUR au protestat în Parlament deoarece PSD și PNL au blocat, încâlcând Constituția, votarea moțiunii de cenzură

În timp ce trompeta Big Farma de la București Florin Câțu vrea pașapoarte și la nuntă, guvernul britanic renunță la pașaportul anti-COVID

Studiu israelian: Imunitatea naturală este de 13 ori mai puternică decât cea conferită de vaccinul anti-COVID de la Pfizer. Alo! Trompetele Big Farma din România! Se aude?

Marcel Ciolacu: PSD ar putea vota o moțiune a AUR și USR pentru demiterea guvenului Câțu

În timp ce românii dorm, manifestații gigantice în Franța, Marea Britanie, Germania și Italia contra vaccinării forțate și pașaportului sanitar. Strigătul comun: LIBERTATE!

Marius Oprea: De ce cred că Florin Cîţu este ”acoperit” al Serviciilor. Între altele, pentru că nu putea spăla vase pentru 250.000 de dolari, cît l-au costat studiile în SUA

Zeci de mii de manifestanți anti-vaccin și dictatura Covid în Franța, pentru a șasea săptămână consecutive

Peste 8.000.000 de copii au fost uciși prin avort în România de către părinții lor și medicii care au operat avorturile, începând din 1990 și până azi

Dr. Virgiliu Gheorghe a produs un studiu asupra Covid-19. „Trecem printr-un război, iar acesta trebuie dus după legile războiului

Primul SONDAJ CURS după alegeri: Evoluţii spectaculoase în intenţia de vot, după doar două săptămâni

Un spion rus, fără imunitate diplomatică, a fost arestat în Roma în timp ce primea informații secrete de la un agent portughez, și el reținut. În România oare de ce nu sunt prinși spioni ruși?!

„MAREA RESETARE” a Lumii și rolul lui Donald Trump. Planurile unei „oculte mondiale” care vrea să instituie o dictatură medicală și un Guvern Mondial sub pretextul luptei contra Covid 19

septembrie 22, 2021

Acad. Mihai CIMPOI: „Eugeniu Coșeriu este un descoperitor de noi tendințe atât în lingvistică, cât și în literatură”

S-au împlinit 100 de ani de la nașterea ilustrului lingist Eugeniu Coșeriu, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei, membru de onoare al Academiei Române, Doctor Honoris Causa a 40 de universități din lume, autor a peste 50 de volume și sute de articole în mai multe limbi, transmite Eugenia Tofan de la Serviciul de Presă al AȘM, preluată de Romanian Global News.

De ziua centenarului marelui cărturar, la 27 iulie, Editura „Știința” și Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu” au lansat volumul „Egeniu Coșeriu: Vocația universalității”. Lansarea volumului a avut loc la Biblioteca Municipală „B.P. Hasdeu”. La eveniment au participat reprezentanți ai mediului academic, universitar, filologi, critici și istorici literari, oameni de cultură, reprezentanți media.

Protagoniștii lansării au fost acad. Mihai Cimpoi, conf. univ., dr. hab. Maria Şleahtiţchi, directorul Muzeului de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, conf. cercet., dr. Galaction Verebceanu, Institutul de Filologie Română „Bogdan Petriceicu-Hasdeu”, prof. univ., dr. hab. Gheorghe Popa, Universitatea de Stat „Alecu Russo”, coordonatorul ediției. Pe post de moderator s-a produs dl Mircea V. Ciobanu, redactor-şef la Editura „Știința”.

În deschiderea evenimentului, Mircea Ciobanu a menționat că Eugeniu Coșeriu este cu siguranță cel mai mare lingvist pe care l-a dat neamul românesc omenirii și, fără rezerve, unul din cei mai puțini cunoscuți aici la noi. „Încă în România a mai fost cunoscut, dar în Basarabia nu. Așa i-a fost destinul că după absolvirea liceului ,,Ion Creangă” de la Bălți, a mers la Universitatea de la Iași, după un an de zile a obținut o bursă la Universitatea Sapienza din Roma și de acolo și până în 1991, adică, 1939-1941, perioada despre care vă povestesc acum, nu a mai călcat niciodată pe tărâmurile acestea”, a specificat Mircea Ciobanu. Redactorul-șef a subliniat că Eugeniu Coșeriu s-a manifestat plenar, a fost apreciat la cel mai înalt nivel de cei mai mari lingviști ai lumii, având discipoli în toată lumea, inclusiv, Uruguay, Italia, Japonia. „A fost editată opera lui în toată lumea, din păcate, mai puțin la noi și asta nu mai justifică nimic. Dacă înainte așa au fost regimurile, astăzi vina este numai a noastră. Eugeniu Coșeriu merită să fie cunoscut, în primul rând, pentru că este un mare lingvist și a pus bazele lingvisticii ca o știință integrală și știință a culturii”, a conchis moderatorul evenimentului.

Acad. Mihai Cimpoi, care este prezent în volum și cu un articol intitulat „Eugeniu Coșeriu, precursor al (literaturii) absurdului”, a remarcat că ceea ce se face acum este o reîntoarcere a lui Eugeniu Coșeriu acasă, în mediul academic, și bineînțeles, în mediul universitar, unde trebuie studiat ca mare lingvist și ca mare cunoscător al tuturor limbilor pentru care el a găsit un sistem, dat fiind ca a și debutat la Bălți. „Eugeniu Coșeriu este legat de Bălți prin debutul lui literar și bălțenii au avut inițiative deosebite de a-l invita, de a-l face Doctor Honoris Causa, de a publica despre el studii temeinice. De aceea, trebuie studiat ca mare lingvist și ca mare cunoscător al tuturor limbilor pentru care el a găsit un sistem”, a precizat acad. Mihai Cimpoi. Și pentru că Eugen Coșeriu revine și ca poet și prozator, criticul și istoricul literar, a mai spus că ar fi bine să fie creat un Centru științific, în primul rând, pentru că el trebuie valorificat și ca poet și prozator. „A scris poezii și despre Basarabia noastră, Basarabia natală. Are proză care anticipează proza absurdului din perioada postbelică. Eugeniu Coșeriu este un descoperitor de noi tendințe atât în lingvistică, cât și în literatură. Nu s-au tradus, din păcate, nici cele două mari lucrări lingvistice ale lui care trebuie traduse. S-a pus problema la Cluj, unde există un centru lingvistic care se preocupă de opera lui Eugeniu Coșeriu și cred că vor fi publicate, vor fi traduse în primul rând. Ele trebuiau traduse pentru ca el să le fi revăzut, nu s-a făcut la timp”, a relevat acad. Cimpoi, dezvăluind în schimb o surprinzătoare noutate -Academia de Științe a Moldovei anunță Ziua Limbii Române ca Zi a Centenarului Coșeriu.

„Eugeniu Coșeriu este una dintre puținele personalități de talie universală pe care le-a dat pământul Basarabiei. Cred că nici nu suntem în stare să înțelegem care este adevărata dimensiune a acestui titan al gândirii lingvistice și filosofiei limbajului. Eugeniu Coșeriu spunea că nu a plecat niciodată din Mihailenii săi, ci s-a ridicat deasupra lor și a ridicat, de fapt, Mihailenii, județul Bălți și Basarabia și România în universalitate”, a subliniat dr. hab. Maria Şleahtiţchi, directorul Muzeului de Literatură „Mihail Kogălniceanu”, adăugând că Eugeniu Coșeriu este una din personalitățile care reprezentă cultura românească și ceea ce reprezenta cultura românească era trecut la index. Paradoxul, susține dr.hab. Șleahtițchi, constă în faptul că el era tradus în rusă și la Moscova cunoșteau opera lui, iar aici, la el acasă, nu era tradus în limba română. „Trebuie să spunem că nici astăzi opera lui nu este tradusă toată în limba română și asta vorbește despre felul nostru de a ne prețui valorile. Dacă am fi fost capabili să înțelegem și să ne prețuim valorile cu adevărat, 2021 trebuia să se numească (și) „Anul Eugeniu Coșeriu”. Dacă… Se vede că așa și rămânem într-un implacabil regim de condițional al neașezării”, a conchis cu regret directorul Muzeului de Literatură „Mihail Kogălniceanu”.

Dr. conf. cercet. Galaction Verebceanu, de la Institutul de Filologie Română „B.P. Hașdeu” a reliefat că marele lingvist, Eugeniu Coșeriu, prin studiile sale în domeniul teoriei limbajului și-a ocupat un loc de cinste în domeniul lingvisticii universale. „Este important să studiem în continuare opera lui, s-o promovăm, pentru că vorba cronicarului „Așa oameni nasc și la Moldova”. Întrebat cât de important e să revenim la opera acestui geniu al lingvisticii, cercetătorul a spus că foarte important să revenim la opera ilustrului savant, pentru că a avut o perioadă când lucrările sale nu erau difuzate sau chiar erau interzise. „Opera lui a apărut încoace, aproape de perioada dezghețului și de aceea trebuie să pornim chiar de la început în privința studierii operei lui. Noi ca lingviști evident trebuie să promovăm opera marelui mihăilean Eugeniu Coșeriu, pentru că are lucrări de importanță mondială”, a conchis dr. Verebceanu.

„Intenția noastră de a elabora acest volum a fost în aparență una foarte simplă. Am dorit ca, contemporanii noștri și cei care vor veni după noi să cunoască că acest pământ a avut un creator de geniu care este Eugeniu Coșeriu. Cu titlul de informație, pe parcursul vieții a fost deținător al onorificului titlu de Doctor Honoris Causa a peste 40 de universități și academii din lume. Consemnat și de însuși maestru, slabă nădejde ca cineva să îi bată acest record”, a spus prof. univ., dr. hab. Gheorghe Popa de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălți, coordonatorul volumului. Profesorul a precizat că volumul a fost conceput din mai multe perspective, ca să reflecte diversele ipostaze ale magistrului de gimnazist, student, cercetător, profesor, conducător de doctorate și de ce nu, în calitate de colaborator și coleg de facultate și susținător al intelectualității din foarte multe țări și, în primul rând, din România și Basarabia, lucru remarcat de marele savant cu multă satisfacție. „Unde a activat, întotdeauna nu s-a sfiit să rostească cu voce tare că este român și din Moldova de Sus. În viziunea noastră, îl considerăm pe Eugeniu Coșeriu un mare exportator de cultură, tradiție, spirit românesc pe piața internațională culturală și științifică”, a remarcat profesorul bălțean, Gheorghe Popa.

Vorbitorii au exprimat felicitări Editurii „Știința”, în primul rând, celor doi temerari, Gheorghe Prini și Mircea Ciobanu, pentru aceasta carte necesară pentru perpetuarea contribuției lui Eugeniu Coseriu la dezvoltarea gândirii lingvistice pe plan internațional.

Exegezele profesioniste şi evocările sentimentale din volumul „Eugeniu Coşeriu: vocaţia universalităţii” sunt semnate de savanţi, discipoli ai lui Eugeniu Coşeriu sau personalităţi cu pondere în domeniul lingvisticii: Iorgu Iordan, Mircea Borcilă, Stelian Dumistrăcel, Nicolae Saramandu, Dumitru Irimia, Mihai Cimpoi, Valentin Mândâcanu, Eugen Munteanu, Johannes Kabatek, Wolf Dietrich, Horst Geckeler, Benjamin García Hernández, Katsuhiko Tanaka, Lorenzo Renzi, Einhard Meisterfeld, Rudolf Windisch, Nelson Cartagena şi alţii.

Potrivit autorilor, lucrarea prezintă într-o formă explicită preocupările lingvistice ale compatriotului nostru (de la teoria limbajului la lingvistica integrală, de la hermeneutica sensului la principiile lingvisticii ca ştiinţă a culturii etc.). Cartea este adresată atât filologilor, specialişti în materie, cât şi tuturor celor interesaţi de problemele culturii.

Eugeniu Coșeriu (27 iulie 1921, Mihăileni, Bălţi, România – 7 septembrie 2002, Tübingen, Germania), unul dintre cei mai cunoscuți basarabeni din lumea ştiinţei mondiale, scria că „nu există o cale mai potrivită de a cinsti un cercetător, decât aceea de a îi dedica o contribuție într-un domeniu de cercetare căruia el însuși i-a consacrat o bună parte din puterea sa de muncă”.

Conf. univ, dr.hab. Maria ȘLEAHTIȚCHI: „Eugeniu Coșeriu este una dintre puținele personalități de talie universală pe care le-a dat pământul Basarabiei.
Cred că nici nu suntem în stare să înțelegem care este adevărata dimensiune al acestui titan al gândirii lingvistice și filosofiei limbajului. Trebuie să spunem că nici astăzi opera lui nu este tradusă toată în limba română și asta vorbește despre felul nostru de a ne prețui valorile.
Dacă am fi fost capabili să înțelegem și să ne prețuim valorile cu adevărat, 2021 trebuia să se numească (și) „Anul Eugeniu Coșeriu”. Dacă… Se vede că așa și rămânem într-un implacabil regim de condițional al neașezării”.

Prof. univ., dr. hab. Gheorghe POPA: Am dorit ca, contemporanii noștri și cei care vor veni după noi să cunoască că acest pământ a avut un creator de geniu care este Eugeniu Coșeriu. „Unde a activat, întotdeauna nu s-a sfiit să rostească cu voce tare că este român și din Moldova de Sus.
În viziunea noastră, îl considerăm pe Eugeniu Coșeriu un mare exportator de cultură, tradiție, spirit românesc pe piața internațională culturală și științifică”.

Mircea CIOBANU: „Eugeniu Coșeriu este cu siguranță cel mai mare lingvist pe care l-a dat neamul românesc omenirii și, fără rezerve, unul din cei mai puțini cunoscuți aici la noi”.

Romanian Global News

Read Previous

VIRGIL COMAN, premiu postum pentru contribuția la cunoașterea istoriei românilor sud-dunăreni

Read Next

”Nord Stream 2” – un fiasco geopolitic al lui Zelenski