În Bucovina de dincolo de graniță, directorul unei școli românești vechi de două veacuri aruncă în joc opționale și cercuri de studiu pentru ca elevii să nu piardă limba română. E singura rezistență pe care și-o poate permite în fața noii legi a educației promulgate de Kiev, care va reduce drastic din toamnă învățarea în limba maternă a minorităților recunoscute, scriu Adina Florea, Cătălin Hopulele și Vlad Chirea (foto), în https://www.libertatea.ro, preluat de Romanian Global News.

Reporterii Libertatea au mers în două comunități românești și au vorbit cu cei care se tem că asimilarea pândește de după colț în Ucraina. „Bine ați venit”, scrie cu litere roșii pe o plăcuță galbenă lipită în dreptul intrării principale a Liceului nr. 1 din localitatea Ciudei. E prima plăcuță în limba română pe care o zărim după o zi și jumătate de cutreierat prin comunitățile românești din regiunea Cernăuți, unde trăiesc undeva la 180.000 de etnici români.

E la loc de cinste, bătută în cuie în peretele unei școli în care limba română se predă încă din 1816, într-o clădire ridicată de Imperiul Habsburgic. Profesorul Radu Emanoil Petrașescu își face drum printr-un strat proaspăt de omăt și deschide ușa spre o lume mult mai călduroasă. Poartă o căciulă de blană și o servietă ușoară din material textil în care sunt îndesate lucrările pe care trebuie să le noteze acasă. În anii ‘60 termina școala în aceeași clădire și apoi pleca la studii în Tiraspol. În anii ‘90 se întorcea, dar de data asta în calitate de director al Liceului nr. 1 din Ciudei. Intrarea în Liceul nr. 1 din Ciudei De atunci a rămas în fruntea școlii cu predare în limba română, singura din Ciudei. Ajuns la 74 de ani, Petrașescu trebuie să se împace cu gândul că școala pe care o va lăsa generațiilor viitoare ar putea să fie una substanțial diferită de cea moștenită în anii ‘90. O urmare a legilor stabilite la Kiev. „Copiii nu au posibilitatea să învețe română acasă” „Vedeți că legea e lege. Noi suntem ascultători, respectăm legea respectivă. Cu părere de rău, dar situația e de așa natură că se va trece la o studiere desfășurată în mare parte în limba ucraineană”, spune Petrașescu. Subiectul descumpănirii e noua lege a educației promulgată în 2017, a cărei aplicare deplină va începe odată cu anul școlar 2022-2023. În ciuda asigurărilor venite de la Kiev cu privire la faptul că „extinderea predării în limba de stat nu va reduce nivelul de cunoaștere și folosire a limbilor minorităților naționale”, următorul an școlar va aduce o schimbare drastică a modelului de predare în școlile românești din regiunile Cernăuți și Transcarpatia, unde locuiesc jumătate din cei aproximativ 500.000 de vorbitori de limba română din Ucraina.
Radu Emanoil Petrașescu conduce de trei decenii Liceul nr. 1 din Ciudei „La noi în raionul Storojineț sunt 16 școli medii complete și incomplete (n.r. – gimnazii și licee) cu predare în limba română”, completează directorul Liceului nr. 1 Ciudei. În spatele său, rafturile se lasă sub greutatea cataloagelor claselor 1-11, toate etichetate în ucraineană, dar și a dicționarelor literaturii române. În mijlocul tuturor tronează DEX-ul, dar mai des îl folosește Petrașescu. „Limba literară nu prea o vorbesc copiii. Ei nu prea au posibilitatea să învețe limba literară. Acasă vorbesc limba populară ori limba de bucătărie, cum îi zicem noi. Iar pe internet e mai mult ucraineană și rusă”, spune cu amărăciune directorul Liceului nr. 1. Prin urmare, nu-i este greu să vadă cum lucrurile s-ar putea înrăutăți începând cu septembrie 2022, când legea educației va introduce cote obligatorii de predare în limba ucraineană. Dacă copiii de școală primară vor învăța concomitent în limba maternă și în cea ucraineană, odată ajunși în clasa a V-a, aceștia vor trebui să studieze cel puțin 20% din discipline în ucraineană. Acest procent va crește anual, iar până în clasa a IX-a va fi de minimum 40%. O clasă a Liceului nr. 1 din Ciudei În practică, legea procentelor va însemna că elevii de clasa a X-a și a XI-a din școlile românești, poloneze ori maghiare vor studia limba și literatura maternă doar două ore pe săptămână. De când s-au înjumătățit orele de limba română, normal că s-a înrăutățit și nivelul limbii vorbit de copii. Și se va înrăutăți în continuare. Și ne doare, că noi nu am venit de undeva, noi suntem la noi acasă.
Radu Emanoil Petrașescu, director al Liceului nr. 1 din Ciudei: Etnicii români își pun speranța în Guvernul de la București
Directorul Liceului nr. 1 speră în continuare la o intervenție a Bucureștiului în disputa noii legi a educației din Ucraina. „Noi contăm pe faptul că ceva se va schimba. Mai avem o speranță. Mai visăm pe o intervenție mai concretă, mai dură, mai respectabilă, a patriei noastre istorice, a președintelui”, spune Radu Petrașescu.
Etnicii români își compară de multe ori soarta cu cea a celor 150.000 de maghiari din Transcarpatia. Declarațiile Budapestei vizavi de noua lege a educației au fost în repetate rânduri extrem de dure. În 2020, ministrul ungar de externe a spus că situația etnicilor maghiari din țara vecină este una inacceptabilă, acuzând în același timp serioase încălcări ale legii din partea autorităților ucrainene, așa cum notează Radio Europa Liberă Moldova. Iar cu un an mai devreme, Kievul a reacționat vehement după ce șeful de cabinet al lui Viktor Orban a calificat drept „semifascistă” legea educației din Ucraina. Susținerea Budapestei este și una financiară, așa cum a arătat recent și o investigație a jurnaliștilor de la Radio Europa Liberă Ucraina. În ultimul deceniu, Guvernul maghiar a investit cel puțin 115 milioane de euro în comunitățile etnice din vestul Ucrainei.

Citeşte întreaga ştire: REPORTAJ. Strigătul românilor din Ucraina care nu mai au voie să învețe în limba maternă: „Ne doare, că noi nu am venit de undeva, noi suntem la noi acasă”